Spre viața adultă: adolescență, tranziție, ocrotire legală, viitorul de după noi

11.1Adolescența: ce se schimbă și ce poți face

Ce se întâmplă în adolescență?

Pubertatea vine și la copiii cu dizabilități. Corpul se schimbă și apar dorința de intimitate, de prieteni, uneori de iubire și, mai ales, dorința de a fi tratat ca un tânăr, nu ca un copil. Pot apărea și neliniști, supărări sau schimbări de dispoziție. Unele țin de vârstă, altele merită spuse medicului sau psihologului. Nu le pune pe seama unui „capriciu” și nu te învinovăți dacă nu ai observat din prima.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că adolescenții cu dizabilități se numără printre cei mai puțin probabil să primească informații corecte despre corp și relații. În fișa ei din martie 2026, OMS spune că educația sexuală completă (potrivită vârstei, treptată și corectă științific) crește cunoștințele și comportamentele de protecție și nu crește activitatea sexuală. Ea poate începe de mic, cu teme precum corpul, emoțiile, respectul și siguranța, și poate începe acasă, cu adulți de încredere.

Despre ce poți vorbi, în cuvinte concrete, adaptate înțelegerii tânărului tău:

• schimbările corpului și igiena (inclusiv menstruația, pentru fete);
• ce este „privat”: corp privat, loc privat, haine, baie;
• „da” și „nu”: are voie să refuze o atingere, iar altcineva nu are voie să insiste;
• cine are voie să îl atingă și când (de exemplu medicul, în prezența ta, cu explicații);
• siguranța online: cu cine vorbește, ce poze trimite, ce face dacă cineva îi cere ceva ciudat;
• prietenia, îndrăgostirea și relațiile, cu reguli simple.

Sfat

Folosește de fiecare dată aceleași cuvinte și aceleași imagini. O repetiție scurtă, în momente liniștite, ajută mai mult decât o „discuție mare” făcută o singură dată. Dacă tânărul comunică prin imagini sau gesturi, pregătește imagini pentru corp și pentru „da” și „nu”.

Întrebările despre medicamente, hormoni, contracepție, comportament sexual sau tulburări de dispoziție sunt pentru medic: pediatru, ginecolog, endocrinolog, psihiatru sau psiholog. Manualul nu poate da recomandări pentru un anumit tânăr.

De ce contează protecția împotriva abuzului?

Fișa OMS „Disability” (actualizată la 7 martie 2023) arată că femeile cu dizabilități au un risc de 2-4 ori mai mare să trăiască violență în cuplu decât cele fără dizabilități; cifra se sprijină pe un raport din 2018 (Dunkle și colab.). Cea mai bună protecție este un tânăr care știe că are dreptul să spună „nu”, știe cu cine poate vorbi și are lângă el adulți care îl cred.

Semne care merită atenție: schimbări bruște de comportament, frică de o anumită persoană sau de un loc, regres (face din nou lucruri pe care le făcea la vârste mici), refuz brusc de baie sau de îmbrăcat, somn și poftă de mâncare schimbate [DE VERIFICAT: lista de semne, cu o sursă oficială (OMS, UNICEF România sau Telefonul copilului 116 111); fișa OMS „Child maltreatment” și pagina NSPCC „Recognising and responding to abuse” nu enumeră aceste semne, iar pe site-ul UNICEF România nu am găsit o pagină cu lista]. Niciunul nu dovedește singur ceva, dar toate cer o discuție cu medicul sau cu psihologul.

Contact

Dacă există un pericol imediat, sună la 112, numărul unic pentru urgențe, preluat non-stop (Serviciul de Telecomunicații Speciale, sts.ro). Pentru sfaturi despre siguranța copiilor există Telefonul Copilului, 116 111 (luni-vineri, 10:00-20:00; apel gratuit din rețelele Orange, Telekom și Vodafone; apelurile sunt anonime, conform telefonulcopilului.ro). Pentru o suspiciune de abuz asupra unui minor, ANPDCA afișează numărul unic național 119 (copii.gov.ro). Dacă tânărul a împlinit 18 ani, vezi și capitolul 12.

Legea penală protejează minorii. Potrivit Codului penal (text consolidat pe legislatie.just.ro, citit la 21 octombrie 2026), actul sexual cu un minor între 13 și 15 ani se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar cu un minor sub 13 ani, de la 2 la 7 ani (art. 220 alin. (1) și (2)). Faptele nu se pedepsesc dacă diferența de vârstă dintre cei doi nu depășește 3 ani (art. 220 alin. (5)). Pedeapsa este mai mare dacă un major abuzează de autoritatea sau de influența sa față de un minor între 13 și 18 ani (art. 220 alin. (3)) și, între 3 și 10 ani, dacă minorul este în îngrijirea, ocrotirea, educarea sau paza făptuitorului ori îi este rudă în linie directă, frate sau soră (art. 220 alin. (4)). Violul (art. 218) și agresiunea sexuală (art. 219) se aplică oricărei persoane, deci și majorilor, atunci când fapta se comite prin constrângere, punând persoana în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința ori profitând de această stare. Nu te baza pe cifre din surse vechi, pentru că legea se poate modifica. Dacă ai o îngrijorare, întreabă un avocat sau un asistent social.

Ce spune școala despre educația pentru sănătate?

Legea educației preuniversitare nr. 198/2023 (legea care reglementează învățământul până la liceu) cere ca planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele și modulele obligatorii să includă, printre altele, temele „educație pentru sănătate” și „egalitate de șanse” (art. 88 alin. (10)). Din text nu rezultă o disciplină separată în fiecare ciclu, deci întreabă școala la ce oră sau în ce activitate este acoperită. Legea prevede cabinete medicale școlare în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică (în unitățile de învățământ special, până în 2027; unde nu există, autoritățile locale trebuie să le înființeze până în 2030) (art. 82), iar elevii au dreptul la asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, în cabinete școlare sau în unități medicale de stat (art. 106 alin. (1) lit. l)). Cere consilierului școlar să te ajute să adaptezi lecțiile pentru tânărul tău.

Despre emoțiile familiei în această perioadă (frică, vinovăție, oboseală), vezi capitolul 8.

11.2La 18 ani: ce se schimbă și ce nu se schimbă

Tabelul de mai jos arată pe scurt ce se întâmplă la majorat.

Alocația de stat, pe larg. Alocația nu se oprește la 18 ani dacă tânărul urmează liceul sau școala profesională. Pentru tinerii cu dizabilități, ea se poate acorda cât timp urmează o formă de învățământ preuniversitar, cel mult până la 26 de ani (Legea 61/1993, art. 1 alin. (3), în forma din OUG 126/2021). Cine repetă anul nu primește alocația, cu excepția repetării din motive medicale dovedite. Pagina ANPIS cu întrebări frecvente (mmanpis.ro/intrebari-frecvente, citită la 21 octombrie 2026) confirmă continuarea după 18 ani pentru tinerii care urmează liceul sau școala profesională și excepția pentru repetenție din motive medicale. Limita de 26 de ani, excepția pentru repetenție (art. 1 alin. (4)) și plata directă către tânăr, pe bază de cerere, sunt în textul consolidat al Legii 61/1993, citit pe legislatie.just.ro la 22 octombrie 2026. În 2026, alocațiile se mențin la nivelul plătit în decembrie 2025 (Legea 141/2025, art. XXV lit. k), așa că suma exactă o vezi pe decizia primită de la primărie sau de la AJPIS Harghita (0366-730.198).

Notă de limbaj: legea încă folosește cuvântul „handicap”. În manual spunem „dizabilitate”, dar păstrăm termenul oficial când e numele unui document sau al unui drept.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legile și sumele se schimbă. Verifică la DGASPC / la ANPDPD (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități) înainte să depui dosarul.

De ce e bine să începi devreme?

În legea și în metodologia consultate (Legea 448/2006 și HG 430/2008) nu există o procedură specială pentru tinerii care împlinesc 18 ani și nici un termen anume pentru depunerea dosarului înainte de majorat. Pentru reevaluarea unui certificat de adult, cererea se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare (HG 430/2008, art. 6 alin. (6) lit. b)), dar noi recomandăm 6-12 luni, ca să ai timp pentru acte și programări. Întreabă la serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul DGASPC Harghita (mobil 0733 553 074, e-mail sec_adulti_hr@dgaspchr.ro, program luni-vineri 8:00-16:00) cu câte luni înainte de 18 ani primesc dosarul și ce acte cer acum.

Art. 86^1 din Legea 448/2006 prevede pentru copii certificate valabile între 6 luni și 2 ani; pentru tânărul care urmează să împlinească 18 ani, termenul poate fi mai mic de 6 luni sau mai mare de 2 ani, dar nu mai mare de 2 ani și 6 luni (alin. (2)). După două certificate consecutive de grad grav, fiecare valabil 2 ani, comisia pentru protecția copilului emite un certificat valabil până la 18 ani, pe baza unor criterii biopsihosociale stabilite de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii prin Ordinul comun 1.472/20.539/2022 (alin. (2^1)); pentru retard mintal sau autism, cele două certificate se acordă după vârsta de 7 ani; pentru copiii cu afecțiuni care cer îngrijiri medicale paliative, certificatul se emite direct până la 18 ani (alin. (3)). Nu te baza pe o prelungire automată. [DE VERIFICAT la DGASPC: dacă un certificat valabil până la 18 ani mai produce efecte după ziua în care tânărul împlinește 18 ani, până la decizia comisiei adulților; am citit Legea 448/2006 consolidată la 31 august 2026 și nu are o regulă pentru această situație].

Exemplu fictiv. Andrei (17 ani, persoană cu sindrom Down) are certificat valabil până în martie. Mama lui, Maria, sună la DGASPC în septembrie, cu 6 luni înainte. Află că primăria face ancheta socială și că e nevoie de un referat de la medicul specialist. Dacă ar fi sunat abia în februarie, ar fi riscat să rămână fără certificat câteva luni.

11.3Certificatul și beneficiile pentru adulți

Cum ceri evaluarea ca adult?

Cine poate cere: tânărul, familia, reprezentantul legal, asistentul personal sau organizația din care face parte, conform metodologiei comisiei de evaluare a adulților (HG nr. 430/2008, art. 6, modificată prin HG 927/2016; forma consultată e consolidată până la 14 decembrie 2016).

Unde: la registratura primăriei de domiciliu sau a DGASPC. Primăria trimite dosarul la serviciul de evaluare în cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrare, iar DGASPC în 24 de ore (art. 6 alin. (6) lit. c)). Termenele sunt cele din HG 430/2008 în forma consolidată de pe legislatie.just.ro (ultima consolidare listată: 14 decembrie 2016); întreabă la DGASPC dacă s-au schimbat.

Ce acte îți trebuie (după forma din 2016; cere lista actuală):

• cererea-tip de evaluare complexă;
• copii după actele de identitate;
• referat de la medicul specialist și scrisoare medicală-tip de la medicul de familie, plus investigațiile cerute;
• ancheta socială, făcută de serviciul social al primăriei.

În cât timp primești răspuns: evaluarea complexă durează cel mult 60 de zile de la înregistrare (art. 6 alin. (8)). Apoi comisia decide în cel mult 15 zile lucrătoare de la trimiterea dosarului (art. 12 alin. (3)), iar certificatul se trimite prin poștă, cu confirmare de primire (art. 13 alin. (1)). Aceste termene sunt din HG 430/2008, în forma consolidată din 2016, singura publicată pe legislatie.just.ro; întreabă la DGASPC dacă s-au schimbat. Persoanele care nu se pot deplasa se evaluează la domiciliu, iar cheltuielile de deplasare ale evaluatorilor se suportă din bugetul DGASPC (art. 6 alin. (9) și (10)). Din decembrie 2025, comisia de evaluare trebuie să identifice toate beneficiile care se cuvin pe baza certificatului și, la cerere, să trimită ea certificatul instituțiilor competente (Legea 448/2006, art. 87 alin. (1) lit. h) și i), introduse prin Legea 233/2025, MO 1164/16.12.2025).

Dacă ți se refuză: poți face contestație în 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (Legea 448/2006, art. 87 alin. (5); HG 430/2008, art. 13 alin. (2)), care răspunde în cel mult 60 de zile lucrătoare de la înregistrarea contestației (Legea 448/2006, art. 90^2 alin. (5)). După aceea poți merge în instanță: deciziile Comisiei superioare se atacă la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar cererile adresate instanței sunt scutite de taxa judiciară de timbru (Legea 448/2006, art. 90^2 alin. (4)). Termenul general pentru acțiunea în contencios administrativ este de 6 luni de la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă sau de la expirarea termenului de soluționare (Legea 554/2004, art. 11 alin. (1)). Legea 448/2006 nu prevede un termen propriu pentru acțiune și trimite la Legea 554/2004, deci regula generală de 6 luni se aplică; socotește termenul din ziua comunicării deciziei și cere sfat juridic înainte să expire (vezi 12.8). Vezi capitolul 12.

Important

Păstrează dovada depunerii (număr de înregistrare, copie ștampilată). Procedurile pot dura săptămâni, iar actele se pot pierde. Fotografiază fiecare act înainte să-l depui.

Pentru tinerii cu o afecțiune care nu se mai schimbă (ireversibilă), comisia poate acorda certificat permanent, fără reevaluări periodice (Legea 448/2006, art. 87 alin. (1^1): comisia este obligată să stabilească termen permanent pentru persoanele a căror afecțiune este într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare). „Permanent” nu înseamnă însă mereu „fără nicio reevaluare”: persoana se prezintă la reevaluare dacă o cere ea, din cauza agravării stării, sau dacă este convocată pentru suspiciuni justificate de încălcare a legii (art. 59 alin. (2)); iar dacă în urma reevaluării gradul se schimbă, drepturile se recalculează de la noul certificat (art. 58^3 alin. (6)).

Ce primește un adult cu certificat?

Principalele drepturi vin din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (legea principală pentru drepturile persoanelor cu dizabilități), republicată, cu modificările ulterioare. Textul consolidat pe legislatie.just.ro pe care l-am citit cuprinde modificările până la 31 decembrie 2025 (inclusiv OUG 90/2025); portalul listează și consolidări din 2026 (25.02, 02.04, 23.07 și 31.08.2026), dintre care OUG 23/2026 a modificat art. 58 alin. (5), privind copiii. Am citit apoi și consolidarea din 31 august 2026, cea mai recentă de pe portal. Modificările din 2026 sunt: OUG 7/2026 (MO 146/25.02.2026; art. 43^1, reținerea datoriilor la bugetul local din indemnizația adultului cu handicap grav), OUG 23/2026 (art. 58 alin. (5)), Legea 102/2026 (MO 520/24.06.2026; art. 70 alin. (3) și (4), informații și comunicare accesibile în serviciile sociale pentru persoane cu handicap, de la 24 iunie 2027), Legea 146/2026 (MO 588/20.07.2026; art. 20^2 alin. (4) și art. 51 alin. (13)-(15), privind locuirea asistată) și Legea 178/2026 (MO 724/28.08.2026; art. 20^2 alin. (3) și art. 20^3 alin. (3)).

• Indemnizație lunară: un procent din ISR, diferit după grad: 80% pentru gradul grav și 53% pentru gradul accentuat (art. 58 alin. (4) lit. a), text consolidat pe legislatie.just.ro). Unele articole de presă din 2026 dau alte procente; ia ca reper textul legii (OUG 23/2026 a modificat în 2026 doar procentele pentru copii, în art. 58 alin. (5)) și confirmă la DGASPC. Valoarea ISR este de 660 lei din 1 martie 2024 (comunicat ANPIS) și a rămas la acest nivel și în 2026 (Legea 141/2025, art. XXXIII). În raportarea oficială ANPIS pentru drepturile din august 2026 (plătite în septembrie), suma totală plătită împărțită la numărul de beneficiari dă aproximativ 529 lei pe lună la gradul grav și 350 lei la gradul accentuat. Suma exactă se poate rotunji sau ajusta, deci întreabă la DGASPC suma actuală.
• Buget personal complementar: 30% din ISR pentru gradul grav, 22% pentru gradul accentuat, 12% pentru gradul mediu (art. 58 alin. (4) lit. b)). Se acordă pentru cheltuieli personale lunare; în raportarea ANPIS pentru august 2026, sumele pe persoană rezultă de aproximativ 199 lei (grav), 146 lei (accentuat) și 80 lei (mediu). Întreabă la DGASPC cum se plătește și cum se justifică.
• Beneficiu pentru locuire și beneficiu de tranziție: pentru persoanele cu handicap care părăsesc un centru rezidențial public și beneficiază de dezinstituționalizare și integrare în comunitate. Sunt prevăzute în Legea 448/2006, art. 20^2 și 20^3 (în forma din 31.08.2026, după OUG 90/2025, Legea 146/2026 și Legea 178/2026), nu în Legea 292/2011. Beneficiul pentru locuire este o indemnizație lunară egală cu un salariu minim brut pe țară; cel de tranziție poate ajunge până la două salarii minime brute și plătește servicii la pregătirea și la transferul din centru în comunitate, inclusiv situații de urgență în primele 12 luni. Le acordă DGASPC, pe baza evaluării nevoilor de viață în comunitate. Cine iese din centru direct în locuință asistată pentru viață independentă nu primește beneficiul de tranziție, iar beneficiul pentru locuire îl pot primi cei care părăsesc ulterior serviciul de locuire asistată (art. 20^2 alin. (4), adăugat prin Legea 146/2026, MO 588/20.07.2026). Procedura de plată, suspendarea și încetarea sunt în anexa nr. 1 la Legea 7/2023 (art. 20^2 alin. (3) și art. 20^3 alin. (3), în forma din Legea 178/2026, MO 724/28.08.2026), nu într-o hotărâre de Guvern. Nu sunt drepturi pentru orice tânăr, ci doar pentru cel care iese dintr-un centru rezidențial. Întreabă DGASPC Harghita dacă se aplică tânărului tău și cum se cere.
• Asistent personal sau indemnizație în locul asistentului, pentru adultul cu grad grav: adultul sau reprezentantul legal alege între cele două, prin cerere scrisă la DGASPC, valabilă numai cu acordul scris al DGASPC (art. 42 alin. (4) și (5)); adultul cu handicap vizual grav alege între asistent personal și indemnizație de însoțitor (art. 42 alin. (1)). Indemnizația lunară este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0 și o plătește primăria de domiciliu, pe perioada valabilității certificatului (art. 43 alin. (1)-(3)); nu se acordă cât timp adultul este în centru rezidențial sau în alte instituții cu întreținere asigurată mai mult de o lună, cu excepția centrului de tip respiro (art. 43 alin. (4) lit. b)). Suma: 2.574 lei net din 1 ianuarie 2025 (raportul Ministerului Muncii „Asistența socială în anul 2025”), înghețată în 2026 prin Legea 141/2025 (art. XVI alin. 1); pagina ANPDPD „Beneficii și facilități” arată încă 2.363 lei de la 1 iulie 2024, deci e depășită. Cere primăriei de domiciliu suma de pe decizie..
• Facilități: transport urban gratuit pe toate liniile, pentru gradul grav și accentuat, cu legitimație eliberată de DGASPC, valabilă în toată țara (art. 23); transport interurban gratuit (tren, în limita unui bilet interregio clasa a II-a, autobuz sau navă fluvială) pentru 24 de călătorii pe an la gradul grav și 12 la gradul accentuat, pe baza biletelor tipărite de DGASPC (art. 24 alin. (1), (3) și (6^1)). Însoțitorul și asistentul personal al persoanei cu grad grav beneficiază în prezența acesteia. Pentru alte facilități (carburant, rovinietă, card de parcare), vezi capitolul 4. Confirmă la DGASPC ce se aplică în 2026.
• Pensia de urmaș: dacă moare un părinte care era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru pensie, copilul cu invaliditate apărută înainte de 16 ani (sau în timpul studiilor, până la 26 de ani) poate primi pensie de urmaș pe toată durata invalidității (Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, art. 73-74 și 82, confirmate pe textul legii). Cuantumul se stabilește procentual din numărul total de puncte al susținătorului decedat, raportat la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul (ori la pensia de invaliditate gradul I, dacă a murit înainte): 50% pentru un urmaș, 75% pentru doi, 100% pentru trei sau mai mulți, împărțit între urmași (art. 79 alin. (1) și (2)). Copilul trebuie expertizat medical și revizuit periodic. Textul consolidat citit pe legislatie.just.ro ajunge la 28 iulie 2025, iar suma în lei depinde de punctajul susținătorului, deci cere un calcul la Casa Județeană de Pensii Harghita (str. Kossuth Lajos nr. 94, Miercurea Ciuc; tel. 0266 371 204; cnpp.ro). Vezi și 11.9.

Nu toate drepturile se cumulează (de exemplu, în centru rezidențial mai mult de o lună se aplică alte reguli). Cere la DGASPC un calcul pentru situația ta.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legile și sumele se schimbă. Verifică la DGASPC / la ANPDPD înainte să depui dosarul. Pentru sumele destinate părinților care îngrijesc copilul, vezi capitolul 4.

Ce este reevaluarea și cum nu o ratezi?

Certificatul are o dată de expirare. Art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea 448/2006 spune că adultul se prezintă la reevaluare cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare. Metodologia comisiei (HG 430/2008, art. 6 alin. (6) lit. b)) cere cererea de reevaluare cu 60 de zile înainte. Regula sigură: depune cu cel puțin 60 de zile înainte.

În 2025 au apărut reguli noi: Ordinul ANPDPD nr. 312/2025 (procedura de reevaluare) și art. 58^3 din Legea 448/2006 (adăugat prin OUG 5/2025). Art. 58^3, în textul consolidat consultat, vizează persoanele cu certificat emis pentru anumite afecțiuni (stabilite prin ordin al ministrului sănătății) care au permis de conducere. Ele sunt convocate la reevaluare prin decizia directorului DGASPC și se prezintă în 30 de zile de la comunicarea deciziei. Dacă tânărul tău nu conduce, procedura nu îl privește direct; regula generală rămâne reevaluarea la expirarea certificatului. Ordinul ANPDPD stabilește procedura pentru această categorie: OUG 5/2025 (art. VI alin. (2)) prevede că procedura de reevaluare de la art. 58^3 alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui ANPDPD. Întreabă la DGASPC dacă ai dubii.

Prevederea din art. 58^3 alin. (5), care suspenda beneficiile pe durata reevaluării, a fost abrogată prin OUG 90/2025 (MO 1218/31.12.2025); suspendările deja dispuse pe acest temei pot fi revocate, din oficiu sau la cererea persoanei, dacă noul certificat nu a fost emis, iar sumele se restituie în luna următoare revocării (art. IV și XVIII din ordonanță, citite în notele textului consolidat). Atenție însă la regula generală: dacă persoana reevaluată prin decizia Comisiei superioare nu se prezintă la a doua convocare a serviciului de evaluare complexă, directorul DGASPC dispune suspendarea prestațiilor sociale, iar dacă nu se prezintă la reevaluare în termen, Comisia superioară poate emite decizie de neîncadrare în grad de handicap (Legea 448/2006, art. 90^3 alin. (3) și (5)). Din text nu rezultă o excepție pentru motive medicale, de aceea cere reprogramare în scris, cu dovezi medicale, înainte de data convocării. Dacă primești o convocare, citește cu atenție ce se întâmplă dacă nu te prezinți și nu o ignora niciodată.

În practică:

• Deschide orice scrisoare de la DGASPC în aceeași zi și notează data limită.
• Dacă tânărul e internat sau bolnav, cere în scris reprogramare și păstrează dovezile medicale.
• Anunță în scris orice schimbare importantă (de domiciliu sau de situație medicală), cât mai repede. Legea 448/2006 (art. 59 alin. (1) lit. h)) cere ca adultul să anunțe DGASPC, în 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare privind gradul de handicap, domiciliul sau reședința, starea materială și alte situații care pot schimba drepturile (vezi capitolul 4, secțiunea 4.2).

11.4Școala și tranziția spre muncă

Ce este tranziția și de ce nu e „doar o școală”?

Tranziția este drumul de la școală la viața adultă: unde învață tânărul, ce meserie poate face, unde locuiește, cine îl ajută, cum își petrece timpul. Se pregătește de pe la 14-16 ani, nu în ultimul an. Ghidul Autism România din 2016 (sursă a unei organizații, nu oficială, cu partea juridică învechită) recomandă un plan de tranziție făcut cu elevul, părinții și școala, cu evaluare vocațională, exersarea abilităților practice și experiențe reale de muncă.

Legea asistenței sociale (Legea 292/2011) este citată în documente oficiale pentru tranziția tinerilor cu dizabilități de la sistemul pentru copii la cel pentru adulți, inclusiv prin programe naționale de înființare de servicii. Textul Legii 292/2011 citit pe legislatie.just.ro spune, la art. 84 alin. (3), că autoritățile administrației publice locale instituie măsuri specifice de realizare a tranziției tânărului cu dizabilități de la sistemul de protecție a copilului la cel pentru persoane adulte, ca să nu se întrerupă măsurile de protecție, asistare și îngrijire. Art. 134 din același text privește finanțarea serviciilor sociale; beneficiul de tranziție este în art. 20^3 din Legea 448/2006 și vizează persoanele care părăsesc un centru rezidențial (vezi 11.3). O procedură concretă pentru tinerii care împlinesc 18 ani nu am găsit. De aceea, de multe ori tu ești cel care ține firul. Cere în scris o întâlnire de planificare cu școala și cu serviciul social.

Ce spune legea învățământului preuniversitar?

Legea educației preuniversitare nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, garantează educația incluzivă. Printre prevederile utile:

• niveluri de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) și servicii gratuite; orientarea o fac comisiile prin CJRAE;
• contestație la decizia de orientare sau reorientare dintre învățământul special și cel de masă: 45 de zile de la comunicare, la DJIP (art. 69 alin. (17)); pentru certificatul de orientare școlară, ordinul din 2016 dă 5 zile lucrătoare, iar regula sigură este să contești în primele 5 zile lucrătoare (vezi capitolul 6); orientarea se face cu consultarea părinților;
• durata școlarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani, în funcție de nevoile individuale și de tipul și severitatea dizabilității, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației (art. 71 alin. (1)); legea nu fixează o vârstă maximă, ci doar prelungirea cu până la 3 ani [DE VERIFICAT: numărul ordinului cu metodologia de prelungire, la ISJ Harghita sau CJRAE Harghita];
• licee speciale sau tehnologice care pot oferi calificare de nivel 3 sau 4 și ateliere protejate (liceul tehnologic poate da diplomă de absolvire după 3 ani și certificat de calificare de nivel 3, conform art. 15 alin. (2)); ce oferă concret școlile din Harghita întreabă la ISJ Harghita și la CJRAE Harghita;
• recomandări de orientare școlară și vocațională la sfârșitul gimnaziului și al liceului;
• până la 10% dintre locurile din clasa a IX-a se ocupă prioritar, pe baza rezultatelor de la evaluarea națională și a opțiunilor, de elevi cu dizabilități și/sau CES și de elevi de etnie romă (art. 101 alin. (3)).

Despre educație și drepturile la școală, vezi capitolul 6. Întrebările despre vârsta maximă în școala specială și despre școlile profesionale speciale le poți pune la ISJ Harghita (Inspectoratul Școlar Județean; Str. Toplița nr. 20, Miercurea Ciuc; tel. 0266 312 514; contact@isjhr.eduhr.ro) și la CJRAE Harghita (Str. Mihai Sadoveanu nr. 54, Miercurea Ciuc; tel. 0266 317 048; pentru dosare CES, 0737 513 518, luni și miercuri 10:00-14:00, joi 14:00-16:00; cjrae.eduhr.ro).

Exemplu fictiv. Réka (16 ani, persoană cu dizabilitate intelectuală ușoară) vorbește maghiara acasă. Părinții ei cer la școală, în scris, un plan de tranziție. Consilierul școlar propune o întâlnire cu profesorul diriginte, cu psihologul și cu Réka. Împreună notează ce îi place (animalele, ordinea), ce poate face singură (autobuzul, o listă de cumpărături) și ce are de exersat (banii, telefonul). Planul se revede în fiecare semestru. Réka are dreptul să afle și în limba ei ce se discută, în raporturile cu autoritățile locale, cu instituțiile publice subordonate lor și cu serviciile publice deconcentrate din unitățile administrativ-teritoriale unde minoritatea depășește 20% din locuitori (Codul administrativ, art. 94 alin. (1)). Pentru un alt serviciu (de exemplu, un cabinet privat), întreabă dacă lucrează și în maghiară.

Ce formare profesională există?

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) organizează cursuri de calificare gratuite pentru persoane înregistrate ca șomeri și pentru alte categorii. Printre actele cerute apare adeverința medicală de aptitudine pentru ocupație. Pagina ANOFM consultată nu prevede un regim special pentru persoanele cu handicap. Legea 448/2006 le dă însă, când sunt în căutarea unui loc de muncă, dreptul la cursuri de formare profesională și la consiliere din partea unui consilier specializat în medierea muncii, finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj (art. 83 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2)); angajatorii care angajează persoane cu handicap pot primi din același buget decontarea cheltuielilor specifice de pregătire, formare, orientare profesională și încadrare în muncă (art. 84 lit. c)). Legea definește și angajarea asistată (art. 5 pct. 5) și prevede evaluarea și orientarea profesională a adulților de către comisia de evaluare (art. 74 alin. (2)). Cum se aplică în Harghita întreabă la AJOFM Harghita.

Pași practici:

• Mergi la AJOFM Harghita (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă; B-dul Frăției nr. 2, Miercurea Ciuc; tel. 0266 313 423; ajofm.hr@anofm.gov.ro; agenția locală Miercurea Ciuc are punct de lucru la Toplița, conform buletinului informativ al AJOFM Harghita) și cere consiliere profesională pentru tânăr.
• Întreabă dacă există cursuri adaptate și dacă tânărul se poate înregistra înainte de 18 ani sau abia după.
• Cere în scris lista actelor.

11.5Munca: piața liberă, locuri protejate, unități protejate

Ce forme de angajare există?

Legea 448/2006 prevede angajarea pe piața liberă, la domiciliu sau în forme protejate: loc de muncă protejat (într-o firmă obișnuită, cu adaptări) și unitate protejată autorizată. Conform legii, o unitate protejată autorizată este o entitate cu gestiune proprie în care lucrează cel puțin 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puțin 30% din angajați, iar timpul lor de lucru cumulat este cel puțin 50% din timpul total de lucru al tuturor angajaților (art. 5 pct. 29 din Legea 448/2006; vezi și art. 81 alin. (2) lit. b)). Este asimilată unității protejate și persoana fizică cu certificat de handicap care desfășoară o activitate economică independentă, autorizată (art. 81 alin. (1^1)). Locul de muncă protejat este spațiul de lucru adaptat nevoilor persoanei, care include cel puțin locul de muncă, echipamentul, toaleta și căile de acces (art. 5 pct. 22). Autoritățile și firmele cu cel puțin 50 de angajați au obligația unei cote de cel puțin 4% de persoane cu handicap sau a unei plăți alternative (art. 78 alin. (2) și (3), verificat pe textul consolidat). Asta înseamnă că firmele mari au un motiv să angajeze.

Ce drepturi are un angajat cu dizabilități?

Conform textului consolidat (art. 83 din Legea 448/2006), angajatul cu handicap are o perioadă de probă plătită de cel puțin 45 de zile lucrătoare și un preaviz plătit de cel puțin 30 de zile lucrătoare la concediere din motive neimputabile. Legea prevede și program mai scurt de 8 ore pe zi, cu recomandarea comisiei de evaluare (art. 83 alin. (1) lit. f)), adaptarea rezonabilă a locului de muncă (art. 83 alin. (1) lit. b); vezi și art. 78 alin. (1^1) și (1^2), care obligă angajatorii să asigure accesul la un loc de muncă adaptat) și consiliere din partea unui consilier specializat în medierea muncii, inclusiv în perioada de probă (art. 83 alin. (1) lit. c)).

Angajatorii au și ei stimulente. Un exemplu: ANOFM acordă, în baza art. 85 alin. (2) din Legea 76/2002, o subvenție angajatorilor care încadrează pe perioadă nedeterminată o persoană cu handicap: 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, cu obligația menținerii raporturilor de muncă cel puțin 18 luni (pagina ANOFM „Subvenționarea locurilor de muncă pentru persoane cu handicap”, citită la 21 octombrie 2026). Potrivit paginii, angajatorul încheie o convenție cu agenția județeană, iar persoanele trebuie să fie înregistrate ca șomeri la agenție (art. 85 alin. (8)). Confirmă la AJOFM Harghita suma și condițiile valabile la data angajării. Pentru tinerii din programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată, art. 78^1 din Legea 448/2006 prevede un stimulent de inserție, la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri [DE VERIFICAT: suma, durata și dacă se acordă efectiv în 2026; legea nu fixează suma, iar metodologia se stabilește prin ordin al președintelui ANPDPD (art. 78^1 alin. (3))].

Sfat

Ia cu tine la discuția cu un angajator lista de adaptări de care tânărul are nevoie (program mai scurt, instrucțiuni ilustrate, un coleg de sprijin). Pentru mulți angajatori e prima întâlnire cu o astfel de situație, iar o listă clară ajută.

Atenție: tutela specială și munca

Mulți părinți află acest lucru prea târziu. După modificările aduse de Legea 140/2022, încadrarea în muncă a persoanelor aflate sub tutelă specială este interzisă (Codul muncii, art. 13 alin. (4), modificat prin art. 12 pct. 1 din Legea 140/2022; text verificat). Dacă există deja un contract de muncă, el încetează de drept la data la care hotărârea de instituire a tutelei speciale rămâne definitivă (Codul muncii, art. 56 alin. (1) lit. b), în forma modificată prin art. 12 pct. 2 din Legea 140/2022; text verificat).

Consecința practică: pentru un tânăr care poate lucra, de obicei e mai potrivit un nivel mai mic de sprijin (asistent la notar sau consiliere judiciară). Vezi 11.6 și 11.7.

Ce să nu aștepți

Din ce s-a putut verifica, nu există un program național de angajare asistată funcțional la scară largă [DE VERIFICAT: dacă există în 2026 un program național finanțat; legea definește angajarea asistată (art. 5 pct. 5 din Legea 448/2006), dar nu am găsit un astfel de program la ANPDPD sau la ANOFM; paginile ANPDPD de legislație și de beneficii, citite la 22 octombrie 2026, nu menționează niciunul, iar pachetul de reglementare a angajării asistate, prevăzut de strategie pentru 2023, nu l-am găsit publicat]. Strategia națională „O Românie echitabilă” 2022-2027 (HG 490/2022) o prevede ca țintă (ținta 11: 5.000 de persoane cu grad de handicap care beneficiază de pregătire pentru muncă și angajare asistată până în 2027, de la o valoare de referință de 0 în 2020; măsura 3.2.11 cere cel puțin un program în fiecare județ; textul strategiei, citit pe anpd.gov.ro), nu ca serviciu existent. Servicii de tip „job coach” (o persoană care îl însoțește pe tânăr la locul de muncă) pot exista local, prin organizații neguvernamentale (ONG); întreabă la APCDT Toplița și la AJOFM Harghita dacă există ceva în zonă.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legile și sumele se schimbă. Verifică la DGASPC / la ANPDPD și la AJOFM înainte să depui dosarul.

11.6Capacitatea de exercițiu: ce se întâmplă cu dreptul de a decide

Ce este capacitatea de exercițiu?

Capacitatea de exercițiu este dreptul de a încheia singur acte juridice: să semnezi un contract, să cumperi, să vinzi, să primești salariu, să te căsătorești, să faci un testament. Conform Codului civil (art. 38), ea începe la 18 ani, fără nicio hotărâre. Nu depinde de diagnostic.

Ce s-a schimbat în ultimii ani?

Înainte de 2022 exista „interdicția judecătorească”, prin care o persoană pierdea aproape toate drepturile. Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională (Decizia nr. 601/2020). Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale (în vigoare din 18 august 2022) a înlocuit-o cu un sistem pe trepte. Dacă găsești pe internet formulări despre „punerea sub interdicție”, textul e vechi. În manual folosim termenul doar ca referință istorică.

Principiul legii (art. 104 din Codul civil): măsurile respectă demnitatea, voința, preferințele și autonomia persoanei. Ele se dispun pentru cel mai scurt timp posibil, numai la nevoie, proporțional și individualizat. Instanța le dispune numai dacă sprijinul pentru încheierea actelor nu este suficient.

Care sunt treptele sprijinului?

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legea și procedurile se schimbă. Verifică la un notar, la un avocat sau la un jurist al unei organizații înainte să începi orice procedură.

Alege treapta cea mai mică din care tânărul se poate descurca. Fiecare treaptă înseamnă mai mult control din partea altcuiva, mai multe proceduri și mai multe costuri.

De ce nu „din prudență” tutela specială?

Mulți părinți gândesc așa: „Dacă o fac pe cea mai sigură, sunt liniștit.” Dar tutela specială limitează foarte mult drepturile (actele proprii pot fi anulabile), interzice încadrarea în muncă și poate afecta căsătoria și alte decizii personale. Concret, Codul civil prevede că cel aflat sub tutelă specială nu are capacitate de exercițiu (art. 43 alin. (1) lit. b)) și că actele încheiate de persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu (art. 172 alin. (1)). Cel lipsit de capacitate de exercițiu nu poate dispune prin donație sau testament de bunurile sale (art. 988 alin. (1)); la consiliere judiciară, dispozițiile testamentare sunt valabile doar dacă sunt autorizate sau confirmate de instanța de tutelă (art. 172 alin. (3)). La căsătorie, persoana sub consiliere judiciară sau tutelă specială îl înștiințează în scris pe tutore, care poate face opoziție (art. 276). Constituția spune că nu au drept de vot cei „puși sub interdicție” (art. 36 alin. (2)). Legea 140/2022 a înlocuit interdicția cu consilierea judiciară și tutela specială și prevede că trimiterile din actele normative la interdicție se citesc ca trimiteri la aceste măsuri (art. 22). [DE VERIFICAT: dacă cel aflat sub tutelă specială mai poate vota în practică și dacă legislația electorală a fost clarificată; întreabă un jurist sau Centrul de Resurse Juridice]. Legea o vrea ca ultimă soluție. Pentru un tânăr care înțelege și își poate exprima voința, de multe ori potrivit este un sprijin mai ușor.

11.7Asistentul, consilierea, tutela și mandatul de ocrotire

Cum ceri numirea unui asistent?

Asistentul este o persoană (de obicei un părinte, un frate, o rudă sau un prieten) numită de notar, la cererea tânărului. El îl ajută în relația cu ceilalți: la bancă, la medic, la semnarea unor acte. Conform Legii 140/2022:

• tânărul rămâne cu capacitate deplină; asistentul nu semnează în locul lui și nu poate încheia acte în numele lui;
• numirea e pentru cel mult 2 ani și se poate reînnoi, de fiecare dată pentru cel mult 2 ani (Legea 140/2022, art. 1 alin. (1); Legea 36/1995 a notarilor publici, art. 138^1-138^5, în special art. 138^3 alin. (4));
• asistența este gratuită, dar se restituie cheltuielile rezonabile;
• asistentul dă un raport anual autorității tutelare;
• orice persoană poate face plângere la instanța de tutelă dacă s-a produs un prejudiciu.

Cine poate cere: tânărul major, împreună cu persoana propusă ca asistent (art. 138^1 alin. (1) din Legea 36/1995). Legea 140/2022 îl prevede pentru majorul care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin (art. 1 alin. (1)).

Unde: la un notar public. În Toplița există birouri notariale; lista actuală este la uniuneanotarilor.ro, în „Căutare notar”, la circumscripția Toplița (la 22 octombrie 2026 apăreau cinci notari, Camera Târgu Mureș). Cere notarului o estimare scrisă a taxelor și onorariilor.

Ce acte îți trebuie:

• actele de identitate ale tânărului și ale asistentului propus;
• un inventar sumar al bunurilor tânărului, dacă are;
• orice alte documente relevante pentru cerere (art. 138^1 alin. (2)); legea nu enumeră alte acte decât inventarul, deci întreabă notarul dacă vrea și adeverințe medicale care arată că tânărul are nevoie de sprijin;
• cererea.

Cum decurge: notarul comunică cererea unui membru al familiei, care poate face obiecții, îl ascultă pe tânăr în prezența asistentului și dă o încheiere motivată. Poate respinge cererea dacă are îndoieli serioase că tânărul înțelege sau își poate exprima voința, dacă există risc de prejudiciu sau dacă o rudă obiectează.

Dacă ți se refuză: poți face plângere în 30 de zile de la comunicarea încheierii de respingere, la instanța de tutelă din circumscripția unde locuiește tânărul; o pot face tânărul sau persoana propusă ca asistent, iar încheierea instanței nu mai are cale de atac (art. 138^5 alin. (3) și (4) din Legea 36/1995).

Asistentul se potrivește unui tânăr care înțelege și își poate exprima voința, dar are nevoie de cineva care să facă legătura cu ceilalți. Dacă tânărul nu își poate exprima deloc preferințele, notarul nu poate numi asistent și se merge la instanță.

Exemplu fictiv. Mihai (19 ani, persoană cu autism, fără dizabilitate intelectuală) are mereu probleme la bancă: funcționarii nu îl înțeleg și vorbesc doar cu mama lui. Mama, Elena, cere la notar să fie numită asistent. Mihai îi spune notarului că își dorește acest lucru. El semnează singur actele, iar Elena doar îl ajută și poate cere explicații. Nu este nevoie de instanță.

Ce sunt consilierea judiciară, tutela specială și curatela?

Dacă asistentul nu e suficient, familia, tânărul sau o autoritate (primăria, DGASPC, procurorul) pot cere instanței de tutelă o măsură de ocrotire (art. 164-165 din Codul civil; duratele sunt în art. 168).

Curatela este reglementată în art. 178-185 din Codul civil: nu are o durată maximă fixă, durează cât timp există cauzele care au dus la instituirea ei și se ridică de instanța de tutelă când acestea au încetat (art. 185). Se poate institui, printre altele, când o persoană, deși capabilă, nu poate să își administreze bunurile sau să își apere interesele din cauza bolii sau a unei infirmități fizice (art. 178 lit. a)), și nu aduce atingere capacității celui reprezentat (art. 181). Curatorul poate cere înlocuirea după 3 ani (art. 184). Valabil la 22 octombrie 2026; verifică la un jurist.

Instanța stabilește ce categorii de acte cer încuviințare sau reprezentare și poate limita măsura doar la persoană sau doar la bunuri. Ocrotitorul trebuie să ceară reevaluarea cu cel puțin 6 luni înainte de expirare (art. 168 alin. (6) Cod civil, verificat).

Cine devine tutore? Tutore poate fi persoana desemnată chiar de tânăr, dacă poate să o aleagă (art. 166). Altfel, instanța numește „cu prioritate”, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten ori o persoană care locuiește cu cel ocrotit și are legături strânse și stabile cu el, ținând seama de afecțiune, relații personale, condiții materiale, garanții morale și apropierea domiciliilor, precum și de preferințele lui (art. 170 alin. (2) și (4)). Textul nu stabilește o ordine strictă între aceste persoane. Dacă tutela specială continuă la majorat, instanța numește tutore, cu prioritate, părintele sau părinții împreună (art. 176 alin. (2)).

Părintele poate desemna, printr-un act unilateral sau o convenție în formă autentică ori prin testament, cine să fie tutore al copiilor săi (art. 114 alin. (1) Cod civil, verificat). Dacă nimeni nu poate fi tutore, Codul civil (art. 170 alin. (3)) trimite la un „reprezentant personal”, care are această calitate „în condițiile legii speciale”. Dispoziția privind reprezentantul personal (art. 118 alin. (2) și art. 170 alin. (3)) intră în vigoare abia la data prevăzută de legea specială privind reprezentantul personal (Legea 140/2022, art. 26 alin. (2)). Textul Codului civil consolidat la 3 mai 2026, cea mai recentă consolidare de pe legislatie.just.ro la 22 octombrie 2026, păstrează încă nota că aceste dispoziții intră în vigoare la data legii speciale, iar o astfel de lege în vigoare nu a fost găsită.

Tutorele trebuie să țină cont de voința și preferințele tânărului și să-i susțină autonomia. Poate cere înlocuirea după 3 ani de la numire sau, pentru motive temeinice, mai devreme (art. 173).

Cum se face în instanță?

Pașii generali (Codul de procedură civilă, modificat prin Legea 140/2022):

1. Depui cererea la instanța de tutelă de la domiciliul tânărului. Descrii faptele și probele.
2. Procurorul participă. Dacă tânărul nu are avocat, i se desemnează unul din oficiu. Se fac evaluări medicale și psihologice și o anchetă socială.
3. Judecata se face de urgență, cu ascultarea tânărului.
4. Hotărârea se comunică la starea civilă, cu mențiune pe actul de naștere, și altor instituții. Măsurile de ocrotire ale instanței de tutelă și asistența numită de notar se înscriu în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire, ținut de Uniunea Națională a Notarilor Publici; înscrierea și verificarea în registru sunt gratuite (Legea 36/1995, art. 164 alin. (1) lit. g) și alin. (6), introduse prin Legea 140/2022). Întreabă notarul sau instanța cum se face înscrierea.

Important

Procedura poate fi lungă și costisitoare. Un ONG de resurse juridice a semnalat în 2024 că legea nu spune clar cine plătește evaluările medicale și psihologice, iar costurile pot ajunge la câteva mii de lei. Procurorul dispune evaluarea medicală și psihologică (Codul de procedură civilă, art. 938 alin. (3), în forma din Legea 140/2022), iar metodologia de evaluare trebuia aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii (Legea 140/2022, art. 23), iar ordinul a fost emis: Ordinul comun nr. 3.423/2.128/2022 (MO 1128/23.11.2022, modificat în august 2023). Nici legea, nici articolele ordinului nu spun cine suportă costul. Cere un deviz înainte să începi.

Se poate face totul înainte de 18 ani?

Până la 18 ani, părinții rămân reprezentanții legali ai copilului. Art. 164 alin. (6) din Codul civil (după modificarea din 2022) prevede că pot beneficia de tutelă specială și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă (14-18 ani). Cu toate acestea, când instanța apreciază că ocrotirea se poate realiza prin curatelă sau consiliere judiciară, măsura se poate dispune cu un an înainte de împlinirea vârstei de 18 ani și produce efecte de la această dată. Textul prevede anticiparea cu un an expres doar pentru curatelă și consiliere judiciară. Dacă tutela specială a fost instituită cât tânărul era minor, el rămâne sub ocrotirea părinților până la 18 ani, fără tutore, iar la majorat instanța numește un tutore, cu prioritate părintele sau părinții împreună (art. 176 alin. (1) și (2)). Cum procedează în practică instanțele nu se vede din lege, de aceea întreabă un avocat sau instanța de tutelă.

Practic: întreabă un avocat sau instanța de tutelă pe la 16-17 ani. Cine devine tutore la 18 ani, dacă e nevoie de tutelă specială, decide instanța, ținând cont de preferințe. Părinții sunt printre persoanele care pot fi numite, iar dacă tutela specială continuă la majorat, părintele sau părinții împreună sunt numiți cu prioritate (art. 176 alin. (2)).

Ce este mandatul de ocrotire?

Legea îl numește „mandat de ocrotire” (Codul civil, art. 2.029^1 și următoarele, introduse prin Legea 140/2022). Este un contract făcut la notar, în formă autentică. O persoană cu capacitate deplină (sau care are consiliere judiciară, cu încuviințarea ocrotitorului și autorizarea instanței) alege dinainte cine să o ajute dacă va ajunge să nu se mai descurce, și poate scrie ce dorințe are. Mandatul începe să se aplice abia după ce deteriorarea facultăților mintale este constatată prin rapoarte de evaluare medicală și psihologică, iar instanța de tutelă îl încuviințează, la cererea mandatarului (art. 2.029^1 alin. (4)). Mandatul indică persoana căreia mandatarul îi dă socoteală și cât de des, cel mult o dată la 3 ani; dacă mandantul nu a desemnat-o, o desemnează instanța la încuviințarea mandatului (art. 2.029^2 alin. (2)). Mandatarul decide numai în interesul mandantului, cu respectarea voinței și preferințelor lui (art. 2.029^3).

Îl pot folosi:

• tu, ca părinte, pentru propria situație (vezi 11.9);
• tânărul, dacă are capacitate deplină și înțelege ce semnează.

Nu poți semna tu un mandat „în locul lui”. Părintele cu capacitate deplină care exercită autoritatea părintească asupra copilului minor, sau care este tutorele copilului său major aflat sub tutelă specială, poate încheia un contract de mandat de ocrotire cu privire la îngrijirea copilului, pentru cazul în care moare sau nu își mai poate îndeplini sarcina tutelei; regula se aplică și rudelor până la gradul al doilea care sunt tutori (art. 114 alin. (6) Cod civil, text verificat). Pentru un tânăr major care nu se află sub tutelă specială, textul articolului nu prevede această variantă; atunci contează asistentul, desemnarea tutorelui și planul de viitor. Discută detaliile cu notarul.

Ce se întâmplă cu persoanele puse sub interdicție înainte de 2022?

Conform Legii 140/2022 (art. 20), ele sunt tratate ca aflate sub tutelă specială până când hotărârea de reexaminare rămâne definitivă. Termenul de 3 ani de la intrarea în vigoare pentru reexaminarea din oficiu a trecut (august 2025), dar legea spune că obligația de reexaminare continuă. Legea spune că instanțele reexaminează măsurile din oficiu sau la cerere (art. 20 alin. (2)), iar persoanele numite tutori înainte de lege își păstrează funcția, dacă nu mai pot îndeplini această funcție potrivit legii (art. 20 alin. (4)). Art. 20 nu enumeră cine poate cere reexaminarea, dar procedura este cea din Codul de procedură civilă: prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii se cer instanței de tutelă de la domiciliul persoanei (art. 943 alin. (1) și art. 936), iar dacă cererea o face reprezentantul sau ocrotitorul legal, ea se depune cu rapoartele de evaluare medicală și psihologică făcute cu cel mult două luni înainte (art. 937 alin. (4)). Pentru cine locuiește în Toplița, instanța este Judecătoria Toplița. Un jurist te poate ghida.

11.8Testament, donații, fiducie: ce să știi înainte să mergi la notar

Aceasta este partea cea mai delicată a capitolului. Articolele din Codul civil despre testament, donație, fiducie și moștenire au fost citite pe textul consolidat de pe legislatie.just.ro (21 octombrie 2026), dar aici nu le explicăm pe larg, pentru că efectul lor depinde de situația fiecărei familii. Tot ce urmează sunt întrebări pentru notar, nu reguli, plus câteva repere din text.

Ce se știe sigur:

• Fiducia este reglementată în Codul civil (Cartea a III-a, art. 773-791), iar moștenirea și liberalitățile în Cartea a IV-a: liberalitățile (donația și legatul din testament) încep la art. 984, testamentul la art. 1.034, rezerva succesorală la art. 1.086.
• Părintele poate desemna tutorele printr-un act unilateral sau o convenție în formă autentică ori prin testament (art. 114 alin. (1), aplicabil în mod corespunzător și tutelei speciale prin art. 170 alin. (1); art. 166 alin. (1) permite și unei persoane cu capacitate deplină să își desemneze propriul tutore). Desemnarea poate fi revocată oricând de părinte, chiar printr-un înscris sub semnătură privată (art. 114 alin. (3)).

Întrebări de pus, toate pentru un notar sau un avocat:

• Moștenirea legală. Copilul cu dizabilități este moștenitor, ca ceilalți copii. Întreabă dacă o parte din avere este rezervată copiilor (rezerva succesorală) și cum poți lăsa ceva fără să-l prejudiciezi. Descendenții sunt moștenitori rezervatari, iar rezerva fiecăruia este de jumătate din cota pe care ar fi avut-o la moștenirea legală (art. 1.087 și 1.088 din Codul civil).
• Testamentul. Ce forme există (olograf, scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, art. 1.041; autentic, la notar, art. 1.043), cine îl poate face și dacă poți lăsa un bun cu obligația de a avea grijă de copil.
• Donația. Cum funcționează (donația se încheie, de regulă, prin act autentic, art. 1.011 alin. (1); de exemplu, cu dreptul tău de a locui în casă până la deces) și cum influențează beneficiile sociale ale tânărului, dacă bunurile sau banii sunt socotite venit.
• Fiducia. Un contract prin care un administrator (fiduciarul) gestionează anumite bunuri în folosul unui beneficiar. Se poate folosi pentru administrarea banilor tânărului după ce nu mai ești. Întreabă despre costuri și riscuri. Din Codul civil: contractul se încheie în formă autentică (art. 774); durata transferului nu poate depăși 33 de ani de la încheiere (art. 779 lit. b)); fiduciar poate fi o instituție de credit, o societate de investiții sau de asigurare, un notar public sau un avocat (art. 776 alin. (2) și (3)); contractul trebuie înregistrat fiscal în termen de o lună, sub sancțiunea nulității (art. 780); iar el este nul dacă realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului (art. 775), deci cere notarului să-ți explice ce înseamnă acest lucru în cazul tău.
• Taxe și costuri notariale pentru fiecare act. Cere notarului o estimare scrisă a taxelor și onorariilor.

Important

Nu semna nimic care ar lăsa copilul fără moștenirea la care are dreptul. Dacă tânărul are bunuri în nume propriu și nu le poate administra, discută cu notarul cine le gestionează.

SfatMergi la notar cu o listă de întrebări și cu lista bunurilor. Cere să ți se spună în scris ce înseamnă actele alese pentru beneficiile tânărului. Dacă nu se poate, cere o a doua opinie de la un avocat.

11.9Cine are grijă după noi: planul de viitor

Este întrebarea pe care mulți părinți o evită. E firesc: doare. Nu o rezolvi într-o seară. Începe cu 15 minute pe săptămână și cu un document simplu.

Ce este scrisoarea de intenție (planul de viitor)?

Este un document scris, fără putere juridică proprie. În el descrii cine este tânărul, ce îi place, ce îl liniștește și cum arată o zi bună pentru el, ca cel care îl preia după tine să nu fie nevoit să ghicească. Se completează cu instrumentele juridice (testament, tutore desemnat, asistent). Un model detaliat nu este inclus în acest manual; poți porni de la lista de mai jos.

Ce poți pune în el:

• date despre tânăr: diagnosticul, lista de medicamente (făcută împreună cu medicul), alergiile, medicul curant, programul zilnic;
• ce îl liniștește și ce îl sperie, ritualurile, felul în care comunică (cuvinte, imagini, gesturi);
• persoane de contact, în ordine: familie, prieteni, organizații;
• unde locuiește, cine îi administrează veniturile, unde sunt actele;
• dorințe despre locuire, muncă, credință, relații, mâncare;
• legătura cu actele juridice: cine e tutorele desemnat, dacă are asistent, ce prevede testamentul.

Actualizează documentul o dată pe an. Păstrează copii la o persoană de încredere și, dacă dorești, la un ONG sau la DGASPC.

Exemplu fictiv. Ioan și Ana au un fiu, Sándor (24 de ani), cu paralizie cerebrală. De Crăciun, familia se așază o oră la masă. Fiecare scrie o frază despre „cum arată o zi bună pentru Sándor”. În ianuarie, Ana le adună într-un document, iar surorile lui Sándor îl corectează. Nu e perfect, dar prima versiune există și se actualizează peste un an.

Cine poate ajuta după noi?

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legile și sumele se schimbă. Verifică la DGASPC / la ANPDPD înainte să depui dosarul.

Pentru pensia de invaliditate a tânărului, întreabă la Casa Județeană de Pensii Harghita (str. Kossuth Lajos nr. 94, Miercurea Ciuc; tel. 0266 371 204; cnpp.ro).

Cum desemnezi „cine are grijă”?

• Vorbește cu tânărul, cât poate el participa, și cu frații sau rudele apropiate.
• Alege o persoană de încredere și o alternativă.
• Mergi la notar pentru actul autentic de desemnare a tutorelui (sau pentru testament), dacă e cazul (desemnarea se face prin act unilateral sau convenție autentică ori prin testament, art. 114 alin. (1); cere notarului o estimare scrisă a costurilor).
• Dă persoanei alese o copie a planului de viitor și actele esențiale.
• Revizuiește planul la fiecare 1-2 ani sau când se schimbă ceva important (mutare, divorț, boală).

11.10Unde va locui tânărul: comunitate sau centru?

Ce spune legea?

Legea asistenței sociale (Legea nr. 292/2011) spune că plasamentul într-un centru rezidențial este permis numai când îngrijirea nu se poate face acasă sau prin alte servicii din comunitate. Așadar, serviciile din comunitate au prioritate. În practică, serviciile locale sunt adesea puține. Spune acest lucru deschis în discuțiile cu autoritățile și cere alternative.

Nomenclatorul serviciilor sociale (HG nr. 268/2026 din 23 aprilie 2026) este noua listă oficială a serviciilor, împreună cu regulamentul-cadru de organizare. Textul hotărârii, citit pe legislatie.just.ro, arată că a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 342 din 28 aprilie 2026 și că HG 867/2015 se abrogă la 1 iulie 2026 (art. 2).

Pentru adulți cu dizabilități, nomenclatorul include: centre de zi, îngrijire la domiciliu și echipe mobile, servicii de suport (asistent personal, asistent personal profesionist, suport în luarea unei decizii, suport de la egal la egal), locuință protejată, centre pentru viață independentă, centre rezidențiale și servicii de urgență (respiro, criză). Ce servicii există efectiv în Harghita și în Toplița afli de la DGASPC Harghita și de la serviciul de asistență socială al primăriei Toplița.

Care sunt opțiunile de locuire și sprijin?

La admiterea într-un centru se plătește, de regulă, o contribuție lunară de întreținere, în funcție de venit. Persoanele cu handicap grav psihic sau mintal din centre publice sunt scutite, conform textului consultat din Legea 448/2006 (art. 94^1). Nivelul contribuției și metodologia de calcul se stabilesc prin ordin al ministrului muncii (art. 94 alin. (3)); susținători legali care pot datora contribuția sunt soțul sau soția, copiii pentru părinți și părinții pentru copii (art. 94^2). Pentru unele servicii sociale, furnizorii pot percepe taxe, cu avizul ANPDPD (art. 94 alin. (4)). [DE VERIFICAT: numărul și sumele din ordinul ministrului muncii în vigoare pentru contribuția lunară de întreținere].

Cum alegi un serviciu fără să te păcălești?

Nu recomandăm anumite centre. Îți dăm criterii. Înainte să alegi:

• Verifică dacă furnizorul are licență de funcționare (serviciile din nomenclator se supun obligației licențierii, cu excepția pachetului minim de asistență socială al serviciului public; HG 268/2026, art. 1 alin. (1) lit. a)) și cere furnizorului copia licenței. Potrivit ANPDPD, licența se acordă pe 5 ani, după vizite de evaluare ale inspectorilor ANPIS, deci poți întreba și la AJPIS Harghita dacă licența e valabilă. Harta serviciilor sociale de pe anpd.gov.ro arată serviciile pe județe, dar pagina nu spune că listează doar serviciile licențiate.
• Cere standardele de calitate pe care le respectă și întreabă ce înseamnă ele în practică.
• Vizitează de mai multe ori, la ore diferite, nu doar la programul anunțat.
• Observă cum vorbesc oamenii cu locuitorii. Au intimitate? Pot ieși? Au activități?
• Cere regulamentul și întreabă cum poți face reclamații și cine le primește.
• Întreabă câți angajați sunt noaptea și în weekend și dacă tânărul poate rămâne o zi de probă.

Sfat

„Instituție” și „comunitate” nu sunt singurele alegeri. Poți combina: zile la un centru de zi, weekenduri acasă, apoi o locuință protejată, când e momentul. Planul tău de viitor poate descrie etapele.

Despre serviciile și activitățile din comunitate, vezi capitolul 10.