Sănătatea fizică de zi cu zi: nutriție, somn, medicamente, urgențe

7.1Hrănirea, deglutiția și nutriția

Ce este deglutiția și de ce contează?

Deglutiția este actul de a înghiți. Pare simplu, dar implică mulți mușchi care lucrează coordonat. La unii copii, mai ales la cei cu paralizie cerebrală sau cu probleme neurologice, această coordonare e mai grea. Specialiștii numesc asta disfagie (dificultate la înghițit).

Nu e vina ta și nu înseamnă că ai greșit ceva la hrănire. Organismul copilului are nevoie de alt fel de ajutor la masă.

Când înghițitul nu e sigur, mâncarea sau lichidul pot intra „pe partea greșită", în căile respiratorii. Asta se numește aspirație și poate duce, în timp, la infecții respiratorii repetate. De aceea merită să afli devreme dacă e cazul.

Care sunt semnele care cer o evaluare?

Semnele de mai jos sunt orientative, nu un diagnostic. Dacă le observi, cere o evaluare medicală:

• tuse sau sufocare în timpul mesei sau imediat după;
• voce „umedă" sau gâlgâită după ce înghite;
• mese care durează mult mai mult decât ar trebui, în mod repetat (specialistul spune ce înseamnă „prea mult" pentru copilul tău);
• refuzul unor texturi sau alimente (poate fi și selectivitate senzorială, frecventă de exemplu în autism, nu doar disfagie; medicul sau logopedul face diferența);
• pneumonii sau bronșite care revin;
• scădere în greutate sau creștere lentă;
• mâncare care iese din gură, respingerea lingurii, oboseală la masă.

Dacă observi unul sau mai multe dintre aceste semne, vorbește cu medicul de familie sau cu pediatrul. Semnele se însumează: un singur semn izolat nu înseamnă neapărat disfagie, dar mai multe împreună cer o evaluare.

Important

Dacă un copil nu poate respira, nu poate tuși sau îi devin buzele vinete în timpul mesei, sună imediat la 112 (vezi 7.11). Nu e o problemă care așteaptă o programare.

Cine evaluează deglutiția?

De obicei lucrezi cu o echipă, nu cu un singur medic. În funcție de situație, pot fi implicați:

Realism onest: specialiștii în disfagie pediatrică sunt mai puțini în orașele mici și în mediul rural. Întreabă medicul de familie, DSP Harghita (Direcția de Sănătate Publică) și APCDT (Asociația Părinților Copiilor cu Dizabilități Toplița) unde au ajuns alți părinți din zonă. Resursele concrete din Harghita le vei găsi în Anexa 3, pe măsură ce sunt confirmate.

Ce poți face în fiecare zi, fără să dai tu „rețete"?

Nu schimba singur texturile, îngroșătoarele sau dieta. Aceste decizii se iau cu echipa. Poți însă:

1. Observă și notează: cât durează masa, când tușește, cum arată scaunul, cât cântărește copilul.
2. Întreabă despre poziția la masă: logopedul sau kinetoterapeutul spune care e poziția sigură pentru copilul tău (spate sprijinit, cap în ax, nu pe spate).
3. Fă masa liniștită: fără televizor, fără grabă.
4. Fii consecvent: toți cei care hrănesc copilul (bunici, asistent, educator) folosesc aceleași reguli. Scrie-le pe o foaie.

Exemplu fictiv. Mara are 4 ani și paralizie cerebrală. Mama ei, Ioana, observă că Mara tușește la fiecare masă, iar mesele durează o oră. Mara a avut două bronșite în ultimele șase luni. Ioana notează două săptămâni cât durează mesele și de câte ori tușește, apoi merge cu caietul la medicul de familie. Medicul o trimite la o evaluare a deglutiției. După evaluare, echipa îi explică în ce poziție să stea Mara și ce textură e sigură. Ioana nu a decis nimic singură. A adus datele care au ajutat echipa să decidă.

Ce înseamnă hrănirea prin sondă sau gastrostomă?

Dacă un copil nu poate mânca suficient sau în siguranță pe gură, medicii pot discuta alimentarea artificială:

• sonda nazogastrică: un tub subțire care trece prin nas până în stomac; de obicei e o soluție temporară;
• gastrostoma: o mică deschidere făcută în stomac, printr-o intervenție, prin care se hrănește copilul; poate fi pe termen lung.

Aceasta nu e un eșec și nu înseamnă că renunți la mâncatul pe gură. Mulți copii folosesc sonda ca să fie hrăniți și hidratați bine și ca să scadă riscul de aspirație la înghițit. Riscul nu dispare complet, de exemplu din cauza refluxului, iar echipa te învață ce să urmărești. Unii copii continuă să guste sau să mănânce câte ceva pe gură. Decizia o iei împreună cu echipa medicală, după ce înțelegi avantajele și dezavantajele. Pune toate întrebările. E normal să ai nevoie de timp.

Ce poți urmări la nutriție?

• Greutatea și înălțimea se măsoară regulat (la medicul de familie), iar valorile se notează într-un grafic de creștere. Întreabă medicul cât de des.
• Vitaminele și suplimentele (de exemplu vitamina D) se dau doar la recomandarea medicului. Nu cumpăra produse „pentru imunitate" sau „pentru creier" fără să întrebi.
• Dacă ai auzit de „diete speciale" (fără gluten, fără lactate etc.) pentru dizabilități, întreabă medicul înainte. Unele diete restrictive pot lăsa copilul fără nutrienți importanți. Pentru dizabilitatea în sine (de exemplu autismul) nu există dovezi solide că o dietă „o tratează". Excepțiile sunt dietele prescrise de medic pentru o afecțiune dovedită (de exemplu boala celiacă sau alergia alimentară) sau dieta cetogenă în epilepsie, la indicația și sub supravegherea neuropediatrului.
• Despre mesele la grădiniță sau școală: vezi capitolul 6 (educație).

Constipația: o problemă frecventă și subestimată

Constipația (scaune rare, tari, dureroase) apare des la copiii cu dizabilități neuromotorii, la cei care se mișcă puțin și la unii care iau anumite medicamente. Poate provoca dureri, refuzul mâncării, iritabilitate și chiar probleme de somn. Copiii care nu pot spune „mă doare burta" arată durerea prin comportament.

Ce poți face:

• notează în jurnal frecvența și aspectul scaunelor;
• întreabă medicul de familie sau gastroenterologul care e planul pentru copilul tău;
• nu da laxative fără indicația medicului.

Important

Mergi la medic sau la urgențe dacă apar durere abdominală mare, vărsături repetate (mai ales verzi), sânge în scaun, febră însoțită de durere de burtă sau burtă foarte tare și umflată. Nu aștepta să treacă singur. Dacă ai orice dubiu, mergi la medic sau sună la 112.

7.2Somnul

De ce e somnul o problemă pentru atâtea familii?

Mulți copii cu dizabilități dorm greu: adorm târziu, se trezesc des sau se trezesc foarte devreme. Cauzele pot fi multe: durere, reflux, crize nocturne, nevoi senzoriale, stres, apnee în somn (pauze de respirație în timpul somnului), anumite medicamente. Când copilul nu doarme, nici tu nu dormi. Oboseala acumulată e reală și merită luată în serios, la fel ca restul problemelor de sănătate.

Ce poți încerca, fără medicamente?

Ghidurile din alte țări (de exemplu din Marea Britanie) pun pe primul loc intervențiile comportamentale și igiena somnului (de exemplu ghidul NICE CG170 despre copii și tineri cu autism, care ține melatonina pentru situațiile în care măsurile comportamentale nu au fost suficiente). Ideile generale sunt utile și la noi:

• ore fixe de culcare și de trezire, inclusiv în weekend;
• rutină de seară repetată în aceeași ordine (baie, pijama, poveste, lumină scăzută);
• cameră liniștită, întunecată și la o temperatură confortabilă;
• mai puține ecrane și stimuli cu o oră înainte de culcare;
• un jurnal al somnului ținut cel puțin două săptămâni.

Când cauți ajutor medical pentru somn?

Mergi la medic dacă:

• somnul copilului afectează grav toată familia;
• observi sforăit puternic, pauze în respirație sau treziri bruște cu sufocare (pot fi apnee în somn);
• apar mișcări neobișnuite sau crize în timpul nopții;
• copilul pare să aibă dureri noaptea.

Medicamentele pentru somn, inclusiv melatonina, se discută numai cu medicul. „Natural" sau „fără rețetă" nu înseamnă că e potrivit pentru orice copil. La nivel european, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat un medicament cu melatonină cu eliberare prelungită, pe rețetă, pentru insomnie la copii și adolescenți (2-18 ani) cu tulburare din spectrul autist sau cu anumite boli genetice, când măsurile de igienă a somnului nu au fost suficiente. În România, disponibilitatea lui și statutul produselor cu melatonină vândute ca suplimente (calitate, doză, vârstă) trebuie verificate la medic și la farmacist (nu am găsit o sursă oficială românească despre statutul acestor suplimente). Doza și durata le stabilește numai medicul. Nu da și nu cumpăra nimic „pentru somn" fără sfat medical.

Sfat

Un tabel simplu pe frigider (ora culcării, ora adormirii, treziri, ora trezirii) ținut două săptămâni îi spune medicului mai mult decât orice descriere din memorie.

7.3Igiena orală și dentistul

De ce contează dinții mai mult la copiii cu dizabilități?

Durerea de dinte poate trece neobservată la un copil care nu poate spune ce îl doare. Poate apărea ca refuz de mâncare, agitație, plâns sau somn prost. Medicamentele care usucă gura sau conțin zahăr, dificultățile de periaj și dieta moale cresc riscul de carii. De aceea prevenirea e esențială.

Ce poți face acasă?

• Periază dinții de două ori pe zi, cu pastă potrivită vârstei. Întreabă dentistul ce tehnică e potrivită dacă copilul nu cooperează.
• Periajul începe de la primul dinte. Primul control stomatologic se face, potrivit ghidurilor pediatrice internaționale (de exemplu AAPD, SUA), în primele 6 luni de la apariția primului dinte și cel târziu la 1 an. Apoi urmează controale regulate, adesea la 6 luni, dar frecvența o stabilește dentistul în funcție de riscul de carii. În România, calendarul exact al controalelor îl stabilește dentistul. Pentru cantitatea de pastă cu fluor, recomandarea CDC/ADA este cât un bob de orez până la 3 ani și cât un bob de mazăre între 3 și 6 ani, cu periajul făcut sau supravegheat de un adult. Confirmă cu dentistul copilului tău.
• Dacă copilul nu suportă periuța, cere dentistului sau asistentei să îți arate cum să îl obișnuiești treptat cu ea.

Ce spune sistemul despre tratamentul dentar al copiilor?

Pentru copiii sub 18 ani asigurați, normele casei de asigurări (Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023, anexa 14, pachetul de bază pentru medicină dentară) prevăd decontare de 100% la mai multe servicii: consultația (una la 6 luni pentru copii), tratamentul cariilor, extracțiile, sigilarea dinților, fluorizarea la copiii de 6-14 ani, periajul profesional și detartrajul (unul pe an). Aceste servicii se acordă la dentiștii care au contract cu casa de asigurări. Au și limite de frecvență. De exemplu, sigilarea se decontează o dată la 2 ani. Tabelul complet se schimbă în timp. Nu putem spune că totul e gratuit și oricând. Cabinetul are un buget lunar de la casă, așa că unele cabinete rămân fără locuri pe lună. Întreabă la CAS Harghita (Casa de Asigurări de Sănătate) și la dentist dacă are contract și locuri disponibile.

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, la 29 decembrie 2025, un ordin pentru un program de tratamente stomatologice în spitale publice, inclusiv sub anestezie generală (AP-STOMA), pentru copii și adulți. În iulie 2026, CNAS a propus și includerea tratamentelor stomatologice pentru copiii sub 7 ani care au nevoie de sedare în pachetul de spitalizare de zi; este un proiect, nu o regulă adoptată. Un program cu vouchere de 1.500 de lei pentru copii de 6-18 ani („Un copil, un zâmbet") a fost doar proiect de hotărâre în 2024. Nu am găsit niciun act publicat care să arate că ele funcționează și că se aplică copiilor cu dizabilități [DE VERIFICAT: dacă ordinul AP-STOMA a fost publicat în Monitorul Oficial și dacă programul cu vouchere „Un copil, un zâmbet" a fost adoptat; întreabă la DSP Harghita și la CAS Harghita]. Până atunci, întreabă la spitalul județean dacă face tratamente dentare sub anestezie pentru copii.

Realism onest: accesul la tratament dentar sub anestezie generală e limitat în sistemul public, iar multe familii îl fac în privat. Planifică din timp, nu în ziua în care apare durerea.

Important

Dacă apar durere puternică, umflătură a feței sau febră, mergi de urgență la dentist sau la unitatea de primiri urgențe. Valabil la 22 octombrie 2026. Legile și programele se schimbă. Verifică la CAS Harghita, la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) sau la ANPDPD (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități).

7.4Vaccinările

Ce vaccinuri sunt în calendar?

Programul Național de Vaccinare din România oferă gratuit vaccinurile din calendar. Cadrul legal general al programelor naționale de sănătate este Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate (publicată în Monitorul Oficial nr. 305 din 30 martie 2022, cu modificările ulterioare), împreună cu ordinul ministrului sănătății care conține normele tehnice (Ordinul MS nr. 964/2022, modificat de exemplu prin Ordinul nr. 1.640/2024, Monitorul Oficial nr. 280 din 1 aprilie 2024) Textele se modifică des, așa că verifică forma în vigoare pe legislatie.just.ro (ultima formă consolidată a HG 423/2022 pe care am putut-o vedea este din 19 august 2024).

Tabelul de mai jos este orientativ. Îl preluăm din analiza INSP (Institutul Național de Sănătate Publică) din 2025, care citează Programul Național de Vaccinare publicat în Monitorul Oficial. Nu am putut confirma că nu s-a schimbat în 2026. Nu te baza pe el ca să decizi ce doză lipsește. Cere calendarul curent medicului de familie.

Calendarul se poate modifica. Cere medicului de familie varianta curentă, valabilă în luna în care mergi.

Despre vaccinurile din afara calendarului (gripă, varicelă, rotavirus, HPV, meningococ): Pentru gripă, Ministerul Sănătății a anunțat la 2 octombrie 2026 că vaccinul este gratuit (compensat 100%) pentru copiii de la 6 luni, femeile însărcinate, persoanele peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice și personalul medical (ms.ro, comunicat din 2 octombrie 2026). Îl primești pe rețetă, de la medicul de familie, și îl iei de la farmacie. Pentru varicelă, rotavirus, HPV și meningococ nu am găsit un act oficial care să spună dacă sunt gratuite sau compensate în 2026 [DE VERIFICAT: dacă varicela, rotavirusul, HPV și meningococul sunt gratuite sau compensate în 2026; întreabă medicul de familie sau DSP Harghita]. Întreabă medicul de familie ce se recomandă pentru copilul tău și cât costă.

Unde e carnetul de vaccinări?

Carnetul de vaccinări se primește, de obicei, la externarea din maternitate (modelul carnetului a fost aprobat prin Ordinul MS nr. 1.147/2011, iar anexa a fost înlocuită prin Ordinul MS nr. 632/2015, Monitorul Oficial nr. 383 din 2 iunie 2015; pe legislatie.just.ro, la 22 octombrie 2026, textul actualizat nu arată un model mai nou). Păstrează-l bine. Medicul de familie îl cere la consultații, iar la înscrierea în grădiniță sau școală va trebui să îl prezinți. Fotografiază-l și ține poza în telefon.

Copilul are diagnostic. Se vaccinează?

E o întrebare frecventă și legitimă. Mesajul de bază: decizia de a amâna sau de a nu face un vaccin o ia medicul, nu părintele și nu internetul. Un diagnostic nu înseamnă automat contraindicație. În unele situații (de exemplu o boală acută cu febră sau un tratament care scade imunitatea) medicul poate amâna o doză. În multe altele, vaccinarea se poate face normal.

Întreabă direct: „Este o contraindicație reală sau doar o precauție?" Dacă medicul spune că există contraindicație, cere să ți-o scrie într-o adeverință sau scrisoare medicală, semnată și parafată de medic. La copiii cu epilepsie sau cu boli neurologice, decizia și momentul fiecărei doze se stabilesc individual, mai ales dacă există crize necontrolate, febră sau un tratament care scade imunitatea. Discută cu neuropediatrul și cu medicul de familie și nu amâna pe cont propriu. [DE VERIFICAT medical: nu am găsit un ghid INSP sau al Ministerului Sănătății dedicat vaccinării copiilor cu epilepsie; cere neuropediatrului indicația scrisă pentru copilul tău]

Bolile prevenibile prin vaccin pot fi mai grave la un copil care are deja probleme de sănătate, de aceea merită să discuți fiecare doză cu medicul. Nu e un motiv de vinovăție, ci unul de a pune întrebări.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Calendarul și lista vaccinurilor gratuite se schimbă. Verifică la medicul de familie și la DSP Harghita.

7.5Epilepsia și convulsiile

Ce este o criză epileptică?

Este o descărcare electrică anormală și bruscă în creier. Poate arăta foarte diferit: mișcări ritmice ale corpului, privire fixă, pierderea contactului câteva secunde, cădere, rigiditate. Nu toate crizele sunt „cu zbatere". Epilepsia nu e contagioasă, nu e o „boală a minții" și nu e vina nimănui.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că, dacă medicamentele antiepileptice sunt folosite corect, până la 70% dintre persoane ar putea ajunge să nu mai aibă crize. Răspunsul diferă de la o persoană la alta, iar oprirea tratamentului se discută doar cu medicul. Nu promitem un rezultat pentru copilul tău. Vorbește cu neuropediatrul.

Epilepsia apare mai frecvent în asociere cu unele dizabilități. Dacă suspectezi crize, cere o evaluare neurologică pediatrică.

Ce faci în timpul unei crize? (prim ajutor, orientativ)

Regulile de mai jos vin din surse de prim ajutor recunoscute internațional și au fost reformulate. Planul scris de neuropediatru pentru copilul tău are prioritate (de exemplu, dacă ți-a dat un medicament de urgență sau un alt prag de timp). Dacă medicul ți-a spus altceva, urmează planul.

1. Rămâi calm și rămâi lângă copil. Uită-te la ceas și cronometrează criza.
2. Îndepărtează obiectele periculoase din jur (mobilă, obiecte ascuțite).
3. Pune ceva moale sub cap, scoate ochelarii, desfă ce strânge la gât.
4. Dacă a căzut la pământ, întoarce-l ușor pe o parte (poziția laterală de siguranță), cu gura spre podea, ca saliva să curgă și respirația să fie liberă. Dacă era în picioare, ajută-l să se așeze pe jos. Dacă are brățară sau medalion medical, verifică ce scrie.
5. Nu pune nimic în gura copilului și nu-l ține cu forța. Lasă criza să se desfășoare.
6. După criză, rămâi cu el, vorbește-i calm și lasă-l să se odihnească într-un loc sigur. Poate fi confuz sau adormit.
7. Notează ora, durata și ce s-a întâmplat. Dacă poți, filmează criza (medicul o poate vedea).

Ce nu faci: nu ții copilul cu forța și nu pui nimic în gură (nu își poate „înghiți limba"). Nu faci respirație gură la gură în timpul crizei. Nu dai apă, mâncare sau pastile pe gură până nu e complet treaz, pentru că se poate sufoca. (Verificat medical pe pagina CDC „First aid for seizures"; CDC sunt Centrele pentru Controlul Bolilor din SUA. Dacă în plan ai altă instrucțiune, de exemplu un medicament de urgență, urmează planul.)

Când suni 112?

Regula generală din ghidurile internaționale (CDC; ei scriu 911, noi scriem numărul european 112). Suni 112 dacă:

• criza durează peste 5 minute;
• urmează altă criză fără ca el să se trezească între ele;
• copilul are dificultăți de respirație sau nu se trezește după criză;
• s-a rănit;
• criza are loc în apă;
• este prima criză (regula CDC se referă la o persoană fără epilepsie cunoscută; la un copil cu epilepsie diagnosticată, planul medicului stabilește când suni).

Dar dacă neuropediatrul a stabilit un plan individual (de exemplu alt prag de timp), urmează planul. Cere medicului să scrie pe plan numerele care contează pentru copilul tău.

Medicamentul de urgență pentru crize

În Europa există medicamente de urgență pentru crize lungi (de obicei din familia benzodiazepinelor, administrate pe cale bucală, nazală sau rectală). De exemplu, midazolamul bucal (Buccolam) este autorizat în Uniunea Europeană pentru crize prelungite la copii între 3 luni și 18 ani, iar Agenția Europeană a Medicamentului arată că îl pot da părinții sau îngrijitorii, doar după ce copilul a primit diagnosticul de epilepsie. Le dau părinții sau personalul instruit, după un plan scris. Ce există și cum se prescrie în România trebuie confirmat cu neuropediatrul [DE VERIFICAT: dacă un medicament de urgență pentru crize este compensat în România și condițiile de prescriere; întreabă neuropediatrul și CAS Harghita]. Nu stabili doze și nu administra nimic fără instrucțiuni scrise de la medic. Întreabă explicit la următoarea vizită.

Ține la îndemână:

• jurnalul de crize (data, ora, durata, ce s-a întâmplat);
• planul scris de la neuropediatru, în mai multe copii;
• un videoclip cu criza, dacă poți filma în siguranță;
• fișa de urgență (vezi 7.10).

Medicamente antiepileptice: acces

Guvernul a adăugat în noiembrie 2025 molecule noi pe lista medicamentelor compensate și gratuite (o hotărâre care modifică anexa la HG nr. 720/2008, în vigoare de la 1 decembrie 2025). Pentru epilepsie, lista include acum cannabidiol, iar fenfluramina a fost adăugată prin HG nr. 121/2026 (Monitorul Oficial nr. 181 din 9 martie 2026, în vigoare de la 1 aprilie 2026), la sublista cu compensare 100%. Ministrul Sănătății le-a prezentat ca opțiuni pentru epilepsiile severe la copii care nu răspund la tratamentul obișnuit. Condițiile de prescriere (cine poate prescrie, pe ce diagnostic) nu apar în hotărâri, așa că le știe neuropediatrul. Întreabă neuropediatrul ce opțiuni există pentru copilul tău și cere rețetele din timp, pentru că au existat relatări despre lipsa temporară a unor medicamente [DE VERIFICAT: dacă există și acum lipsuri de medicamente pentru epilepsie; întreabă farmacia și neuropediatrul].

Contact

Cere neuropediatrului telefonul serviciului unde poți suna între vizite. Contactele pentru Harghita vor fi în Anexa 3.

7.6Medicația: organizare, efecte adverse, administrare

Nu dăm doze și nu recomandăm medicamente. Aici găsești doar cum să fii organizat.

Cum organizezi medicația?

1. Fă o listă unică cu denumirea comercială și DCI (denumirea comună internațională, adică numele substanței active de pe cutie), scopul, cine a prescris-o și orele. Ține-o în telefon și pe hârtie.
2. Folosește un organizator săptămânal de pastile, dacă medicul sau farmacistul consideră potrivit, și un singur loc de depozitare, ferit de copii.
3. Verifică lunar datele de expirare și cere rețetele din timp, ca să nu rămâi fără medicament în weekend sau de sărbători.

Ce faci cu efectele adverse?

• Notează ce observi (somnolență, schimbări de comportament, probleme de stomac, erupții) și când a apărut.
• Anunță medicul. Nu opri singur medicamentul, mai ales dacă e antiepileptic: oprirea bruscă poate declanșa crize, uneori prelungite (OMS: oprirea tratamentului se face doar cu medicul).
• Poți raporta o reacție adversă și la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), online pe https://adr.anm.ro/ sau cu „Fișa pacientului pentru raportarea reacțiilor adverse”, trimisă pe e-mail la adr@anm.ro, prin poștă (Str. Mr. Ștefan Sănătescu nr. 48, sector 1, București) sau prin fax.

Ce faci dacă uiți o doză?

Întreabă medicul din timp, nu în momentul în care ai uitat. Fiecare medicament are reguli diferite. Scrie răspunsul pe listă.

Ceaiurile, vitaminele și suplimentele pot interacționa cu medicamentele. Spune medicului tot ce primește copilul.

Cum se compensează sau se eliberează gratuit medicamentele?

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (legea principală pentru drepturile persoanelor cu dizabilități), republicată, cu modificările ulterioare, prevede la art. 11 alin. (1) dreptul la dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, la servicii gratuite de cazare și masă pentru însoțitorul copilului cu handicap grav sau accentuat internat, și la un bilet gratuit de tratament balnear pe an (detalii mai jos). Textul art. 11 nu vorbește despre medicamente. Medicamentele sunt la art. 10 alin. (1) din aceeași lege: persoanele cu handicap primesc asistență medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în ambulatoriu și în spital, în sistemul asigurărilor de sănătate și în condițiile contractului-cadru (legislatie.just.ro, text consolidat la 31 august 2026). Contractul-cadru (anexa 2 la HG nr. 521/2023, art. 158 alin. (4)) spune că, pentru persoanele care au gratuitate prin legi speciale, casa de asigurări plătește integral medicamentele din sublistele A, B, C1 și D al căror preț nu depășește prețul de referință. Lista medicamentelor (pe denumire comună internațională) este în HG nr. 720/2008 și se schimbă des. Ce primește copilul tău gratuit depinde de medicament și de prescripție, deci întreabă medicul și farmacia.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Legile, listele și procentele se schimbă. Verifică la CAS Harghita și la DGASPC / ANPDPD.

Medicația la grădiniță și la școală

Metodologia comună a Ministerului Sănătății și Ministerului Educației privind asistența medicală în școli (Ordinul nr. 2.508/4.493/2023, Monitorul Oficial nr. 703 din 1 august 2023) prevede că orice tratament se dă cu înștiințarea și acordul părinților (art. 6 alin. 4). Asistentul medical școlar poate da tratament doar la indicația medicului școlar și cu acordul părinților. Personalul didactic nu are în metodologie atribuția de a administra medicamente. Rolul lui este să cheme medicul sau asistentul, să sune la 112 în urgențe și să anunțe directorul și părinții. De aceea e important să ai planul scris al medicului și să stabilești dinainte cu școala cine face ce, mai ales dacă în școală nu există asistent medical. În practică, cere un document scris de la medic (ce medicament, când, ce faci în caz de reacție) și discută cu directorul și cu asistentul medical școlar, dacă există. Detalii în capitolul 6.

Sfat

Pune în ghiozdan o copie a listei de medicamente și a planului de crize, într-un plic etichetat clar.

7.7Dispozitive medicale: orteze, scaune, aparate auditive, ochelari

Aceasta este secțiunea cu cea mai clară procedură oficială. Pașii de mai jos urmează „Anexa 39" din documentele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS): modalitatea de prescriere, procurare și decontare a dispozitivelor medicale în ambulatoriu (fișier publicat pe cnas.ro, noiembrie 2024). Atenție: „Anexa 39" și „Anexa 38" sunt anexe ale documentelor CNAS, nu ale acestui manual. Anexa 38 conține lista dispozitivelor. Anexa 39 face parte din normele aprobate prin Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023 (norme de aplicare a HG nr. 521/2023), cu modificările ulterioare (de exemplu Ordinul nr. 3.690/2024). Fișierul de pe cnas.ro are data din noiembrie 2024. Confirmă la CAS că forma de mai jos este încă cea în vigoare.

Notă

Notă: În iulie 2026 au apărut în presă proiecte de modificare a contractului-cadru (rețete și recomandări electronice, mai puține documente pe hârtie). Nu știm dacă au fost adoptate. Întreabă la CAS dacă pașii de mai jos s-au schimbat.

Cum ceri un dispozitiv medical prin CAS

Cine poate cere: asiguratul, ruda de gradul I sau II, soțul sau soția, o persoană împuternicită prin act notarial sau de avocat, ori reprezentantul legal. Poate depune orice persoană, cu excepția reprezentanților sau angajaților furnizorilor de dispozitive.

Unde: la casa de asigurări de sănătate (CAS Harghita, Miercurea Ciuc, str. Patinoarului nr. 3, tel. 0266 310 311 sau 0266 310 260 (conform listei caselor județene de pe cnas.ro, 21.10.2026; sună înainte, pagina proprie a CAS nu a putut fi verificată), conform paginii CAS de pe cnas.ro; sună înainte ca să afli programul cu publicul). Se poate trimite și prin poștă, curier sau electronic.

Pașii:

1. Mergi la medicul de specialitate aflat în contract cu CAS (ortoped, ORL, oftalmolog, medic de recuperare etc.). El completează recomandarea medicală tipizată, în două exemplare. Poate fi emisă și de medicul din spital, la externare.
2. Medicul scrie pe recomandare denumirea și tipul dispozitivului din lista oficială, numele CAS și numărul propriului contract. Nu accepta o recomandare cu furnizor numit; nu va fi acceptată.
3. Depune cererea la CAS în cel mult 30 de zile calendaristice de la emiterea prescripției. După acest termen, prescripția își pierde valabilitatea.
4. CAS răspunde în maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrare (acceptare sau respingere). Respingerea se face în scris și este motivată. Legea 448/2006 (art. 11) vorbește despre un termen de cel mult 30 de zile pentru decizie (vezi capitolul 4, secțiunea 4.9). În practică, socotește că poate dura până la 30 de zile și întreabă la CAS Harghita în cât timp primești decizia.
5. Dacă fondul lunar este depășit, CAS poate face liste de prioritate; decizia se emite când permite fondul. O decizie este pentru un singur dispozitiv.
6. După decizie, alegi un furnizor din lista furnizorilor evaluați de CAS. Îl poți schimba printr-o cerere la CAS.

Ce acte îți trebuie:

• cererea (model de la CAS)
• recomandarea medicală tipizată
• actul de identitate al părintelui
• pentru copii sub 14 ani: certificatul de naștere și domiciliul copilului menționat în prescripție sau în cerere
• pentru aparate auditive: audiograma tonală (testul care arată ce sunete aude copilul). Pentru adulți se cere și audiograma vocală; pentru copii, la recomandarea medicului, audiograma vocală se poate exclude
• pentru echipamente de oxigenoterapie sau ventilație: și certificatul de încadrare în grad de handicap (documentul oficial care spune ce grad de dizabilitate are copilul și deschide drepturile)

În cât timp primești răspuns: 3 zile lucrătoare pentru decizia CAS. Dacă fondul lunar este depășit, decizia se emite când permite fondul, în ordinea listei de prioritate. Livrarea depinde apoi de furnizor.

Dacă ți se refuză: cere refuzul în scris, cu motivarea. Normele casei de asigurări nu descriu o procedură specială de contestație pentru asigurat. De regulă se aplică regulile generale ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004: scrii casei o plângere prealabilă în 30 de zile de la comunicarea refuzului (art. 7), iar dacă nu primești răspuns sau răspunsul nu te mulțumește, poți merge la instanța de contencios administrativ în 6 luni (art. 11). Dacă casa nu răspunde la cererea ta în 30 de zile de la înregistrare, legea consideră că cererea nu a fost rezolvată în termen. Cere sprijin la APCDT, la un asistent social sau la un avocat înainte să depui plângerea. Anexa 39 prevede că respingerea se face în scris, motivat și cu indicarea temeiului legal. Vezi și capitolul 12.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Procedura și listele se schimbă. Verifică la CAS Harghita și la DGASPC / ANPDPD înainte să depui cererea.

Atenție: două termene diferite

30 de zile = termenul de depunere a prescripției la CAS. 90/91/92 de zile, 12 luni sau nelimitat = cât poate acoperi o prescripție pentru unele echipamente (de exemplu închirierea scaunelor cu rotile, oxigenoterapia). Nu sunt același lucru.

Ce se acoperă și ce nu?

• CAS decontează furnizorului până la prețul de referință. Pentru unele dispozitive, părintele poate plăti diferența. Exemple de prețuri de referință din Anexa 38 (versiunea din noiembrie 2024): fotoliu rulant cu antrenare manuală 872 lei, activ 1.650 lei, triciclu pentru copii 2.193 lei, cu antrenare electrică 2.936 lei. Confirmă prețurile curente la CAS.
• Documentul oficial vorbește despre „fotolii rulante" acordate prin închiriere, pe perioadă determinată sau nedeterminată. În Anexa 38 (versiunea din noiembrie 2024) apar fotolii rulante (cu antrenare manuală, electrică, active și triciclu pentru copii), dar nu am găsit în listă scaune speciale pentru copii, dispozitive de poziționare, verticalizatoare sau scaune de baie. Întreabă la CAS dacă există variante mai noi ale listei.
• Orteze și proteze apar în categoriile de dispozitive. Pentru ochelari și aparate auditive la copii (lentile, rame, frecvența înlocuirii, termene pentru copii în creștere) în Anexa 38 (versiunea din noiembrie 2024) la categoria deficiențe vizuale apar doar lentilele intraoculare, deci ochelarii nu par incluși. Pentru aparatele auditive, lista permite până la 2 proteze pentru copiii sub 18 ani dacă medicul recomandă protezare bilaterală, iar o proteză nouă se poate acorda înainte de termenul de înlocuire, la recomandarea medicului, dacă s-au schimbat datele. La orteze, copiii sub 18 ani pot primi una nouă înainte de termen, la recomandarea medicului.
• Un dispozitiv comandat privat nu se decontează.

Ce alte căi există?

ONG-urile și programele sociale pot sprijini uneori achiziția de dispozitive. Întreabă la DGASPC Harghita și la APCDT.

7.8Poziționarea, prevenirea escarelor și a deformărilor, sportul adaptat

De ce contează poziția?

Copiii care nu se pot muta singuri stau mult timp în aceeași poziție. Asta poate duce la:

• escare (răni ale pielii cauzate de presiune prelungită, în special la călcâi, șold, coccis, coate);
• deformări (de exemplu probleme la șolduri sau la coloană, scolioză);
• contracturi (mușchi care se scurtează).

Nu există un ghid oficial românesc pe care să îl putem cita aici. Mesajele de mai jos sunt orientative și trebuie confirmate de kinetoterapeut sau ortoped.

Ce poți face?

1. Stabilește pozițiile cu kinetoterapeutul sau ortopedul: pentru somn, pentru ședut, pentru verticalizare (stat în picioare cu suport).
2. Schimbă poziția regulat. Întreabă echipa la cât timp.
3. Verifică pielea zilnic, la baie sau la schimbat: zone roșii care nu dispar după un timp, piele deschisă, căldură locală. Anunță imediat medicul.
4. Alege cu grijă pernele, saltelele și pernuțele de poziționare: întreabă kinetoterapeutul ce e potrivit și nu cumpăra la întâmplare.
5. Programează control ortopedic periodic pentru șolduri și coloană. Frecvența o stabilește medicul ortoped.

Sfat

Fă o poză cu telefonul la o zonă roșie, ca să vezi dacă se schimbă de la o zi la alta și ca să o arăți medicului.

Ce să știi despre sport și mișcare?

Mișcarea face bine: forță, dispoziție, somn, prietenii. Legea 448/2006 enumeră sportul și timpul liber printre drepturile persoanelor cu handicap (art. 6 lit. f: „petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism"). Art. 6 nu spune că sportul este recunoscut ca mijloc de recuperare; recuperarea apare la art. 6 lit. a, la ocrotirea sănătății. Există organizații precum Special Olympics România (pentru persoane cu dizabilități intelectuale). Nu am găsit o filială sau un club Special Olympics în Harghita. Scrie organizației naționale prin pagina de contact de pe specialolympics.ro și întreabă dacă există un club aproape de tine. Întreabă kinetoterapeutul ce activități sunt sigure pentru copilul tău.

Există bilete și servicii de recuperare?

Legea 448/2006 prevede un bilet de tratament balnear gratuit pe an, pe baza recomandării medicului (vezi capitolul 4, secțiunea 4.9). Tichetele de terapie (12 pe an pentru gradul grav, 6 pentru accentuat, la recomandarea medicului) au temei în art. 11^1 din Legea 448/2006 (vezi capitolul 5, secțiunea 5.4). Art. 11^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/2023 și spune că modelul și valoarea tichetului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iar procedura de acordare, folosire și decontare printr-un ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii. Nu am găsit nici hotărârea, nici ordinul comun, iar în normele CNAS din 2025-2026 nu apar tichete [DE VERIFICAT: dacă hotărârea cu valoarea tichetului și ordinul comun au fost adoptate și unde se eliberează tichetele; întreabă la CAS Harghita și la DGASPC Harghita]. Nu te baza pe cifre din presă.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Drepturile se schimbă. Verifică la DGASPC / ANPDPD.

7.9Vizita la medic și internarea: cum pregătești copilul și pe tine

Ce faci înainte de vizită?

• Scrie pe o listă scurtă (3-5 lucruri) ce vrei să discuți. Timpul e limitat.
• Ia cu tine jurnalul, lista de medicamente, planul de crize, fișa de urgență, rezultatele anterioare și o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap.
• Pregătește copilul cu povești sociale (poze și propoziții simple, de exemplu „mergem la doctor, doctorul se uită în urechi") și cu obiectul lui de confort.
• Cere, dacă e posibil, o programare la ore liniștite și spune echipei despre sensibilități (zgomot, lumină, atingere), despre felul în care comunică copilul și despre cum își arată durerea.

Ce faci la internare?

• Cere să rămâi cu copilul. Pentru copilul cu handicap grav sau accentuat, Legea 448/2006 (art. 11 alin. (1) lit. b) prevede cazare și masă gratuite pentru însoțitor, la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist. În celelalte situații practica diferă de la spital la spital, deci întreabă regulamentul spitalului.
• Adu jurnalul de crize și de mese, lista de medicamente și, dacă spitalul permite, medicamentele de acasă.
• Spune de la început cum comunică copilul și ce îl calmează.
• Consimțământul pentru procedurile unui copil minor îl dau părinții sau reprezentantul legal (Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului definește reprezentantul legal, printre alții, ca părinții; la art. 17 prevede o comisie de arbitraj dacă reprezentantul refuză o îngrijire considerată în interesul pacientului).
• Întreabă despre a doua opinie medicală. În contractul-cadru (HG nr. 521/2023) și în normele lui nu am găsit nicio prevedere de decontare pentru a doua opinie, așa că e bine să te aștepți să o plătești. Întreabă la CAS Harghita înainte de programare.

Ai dreptul la concediu medical pentru îngrijirea copilului?

Pentru îngrijirea unui copil cu handicap există drept la concediu și indemnizație până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru afecțiuni intercurente (boli care apar peste afecțiunea de bază). Pentru copiii fără handicap, dreptul este până la 12 ani, iar pentru copiii cu afecțiuni grave (stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății), până la 18 ani. Baza legală este art. 26 din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Legea nr. 399/2006 (text consolidat la 1 iulie 2026 pe legislatie.just.ro). Durata este de cel mult 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil (art. 29), cu excepții pentru boli infectocontagioase, imobilizarea aparatului locomotor și intervenții chirurgicale, iar indemnizația brută lunară este de 85% din baza de calcul (art. 30). Se cer certificatul medical și certificatul de încadrare în grad de handicap. Baza de calcul are un plafon: media veniturilor brute lunare nu poate depăși 12 salarii minime brute pe țară lunar (art. 10 alin. 1 din OUG nr. 158/2005, text consolidat la 1 iulie 2026). Suma exactă a plafonului o știe angajatorul. Întreabă medicul de familie și angajatorul. Detalii și repere orientative în capitolul 4, secțiunea 4.6.

Important

Valabil la 22 octombrie 2026. Condițiile și sumele se schimbă. Verifică la medicul de familie, la angajator și la DGASPC / ANPDPD.

Ce faci dacă nu ai medic de familie în localitate?

Copilul trebuie înscris pe lista unui medic de familie. Transferul se face prin CAS. Dacă în localitatea ta nu există medic de familie, întreabă CAS Harghita cum te poți înscrie la un medic dintr-o localitate apropiată.

Exemplu fictiv. Zsuzsa, mamă singură, își pregătește fiul Botond (8 ani, autism) pentru o analiză de sânge. Cu două zile înainte, îi arată poze cu spitalul. Sună la clinică, explică faptul că Botond e sensibil la zgomot și cere o programare dimineața, când e liniște. În ziua analizei ia căști pentru zgomot, jucăria preferată a lui Botond și o recompensă. Nu totul merge perfect, dar medicul știe de la început cum să se poarte.

7.10Carnetul de sănătate și fișa de urgență („cartea de vizită medicală")

Nu am găsit un formular oficial național de „fișă de urgență" pentru copii cu dizabilități și nici un carnet unic de sănătate, obligatoriu, cu diagnostice. Întreabă medicul de familie dacă între timp a apărut ceva oficial. Ce există cu siguranță este carnetul de vaccinări (vezi 7.4). Pentru restul, îți propunem un model neoficial pe care îl faci tu, de o pagină:

• nume, data nașterii, greutate aproximativă;
• diagnostice;
• alergii (la medicamente, alimente);
• medicamente, cu ore;
• planul de crize (scris de medic);
• medicul curant și contacte (telefoanele părinților);
• cum comunică copilul și cum își arată durerea;
• dispozitive folosite (orteză, scaun, sondă, aparat auditiv);
• grupa de sânge (opțional).

Unde o păstrezi: în telefon (poză pe ecranul de blocare sau contact de urgență), în ghiozdan, la școală sau grădiniță, la bunici și în mașină. Nu pune CNP-ul pe versiunea laminată expusă, din motive de intimitate.

La 112 sau la urgențe îți mai trebuie cardul de sănătate, copia certificatului de încadrare în grad de handicap și lista medicamentelor. Pe sts.ro scrie că aplicația Apel 112 (pentru persoane cu deficiențe de auz și vorbire) trimite automat operatorului 112, la începutul apelului, datele medicale introduse în avans în profil, împreună cu locația. Completează profilul înainte de urgență. Platforma e-SănătateaMea (portal.esanatateamea.ro), lansată de CNAS la 1 septembrie 2026, arată cetățenilor rețetele emise în ultimii 5 ani și istoricul medical din ultimii 10 ani. Funcțiile noi se adaugă pe etape, așa că verifică ce găsești în cont [DE VERIFICAT: dacă ai acces în portal la datele copilului minor, ca părinte; întreabă CAS Harghita sau medicul de familie]. Modelul de fișă este în Anexa 5, secțiunea A5.4.

Sfat

O poză a fișei în telefon, la „favorite", e cea mai rapidă variantă când ești panicat.

7.11Când suni 112 și ce spui

Când suni?

112 este numărul unic de urgență. Suni când viața copilului este în pericol:

• nu respiră, se sufocă, are buzele vinete;
• și-a pierdut cunoștința sau nu se trezește;
• are o criză epileptică de peste 5 minute sau care se repetă (sau cum scrie în planul medicului; vezi 7.5);
• are o sângerare gravă, s-a înecat, s-a intoxicat sau a avut un accident serios;
• orice situație în care simți că nu poți aștepta.

Dacă ai dubii, sună. Operatorul te ajută să decizi. Ghidul oficial despre când și cum suni îl găsești pe 112.ro.

Ce spui operatorului?

1. Adresa exactă (localitate, județ, stradă, punct de reper).
2. Ce s-a întâmplat, pe scurt.
3. Vârsta copilului și diagnosticul, dacă e relevant („are epilepsie").
4. Ce medicament de urgență ai dat și la ce oră.
5. Nu închide până nu spune operatorul. Rămâi la telefon.
6. Trimite pe cineva afară să ghideze ambulanța. Pregătește fișa de urgență.

În zonele montane, precum Toplița, intervenția poate dura mai mult. De aceea pregătirea (fișa, planul de crize, primul ajutor) contează. SMURD înseamnă Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.

Ce faci dacă tu sau copilul aveți deficiență de auz sau de vorbire?

Există posibilitatea de a contacta urgența prin SMS la 113, după o înregistrare prealabilă. Informațiile găsite sunt din 2015 și 2019: procedura a presupus o cerere (formular online pe 112.ro sau cerere scrisă) cu copie după actul de identitate și acte care atestă dizabilitatea, cu confirmare prin SMS. Procedura confirmată pe sts.ro și în OUG 34/2008 (capitolul 12, secțiunea 12.9): în urgență suni mai întâi la 112, iar operatorul, care vede că numărul este înscris, îți răspunde prin SMS de la 113; înscrierea prealabilă se face online, pe formularul de pe pagina STS, sau cu formularul tipizat trimis prin poștă, cu document medical; SMS-urile către și de la 113 sunt gratuite. Sfatul practic: înregistrează-te înainte, nu după. Există și o aplicație pentru persoane surde, cu apel video cu interpret în limbaj mimico-gestual, prezentată în 2016. Presa din 2026 descrie o aplicație STS (Apel 112) cu apel video, chat și interpret în limbaj mimico-gestual (aplicația Apel 112 Next Generation, gratuită, descrisă pe sts.ro).

Aplicația Apel 112 trimite automat operatorului, la începutul apelului, datele medicale din profil și locația (sts.ro, pagina despre accesul prin voce, video și date la 112); cere date mobile și localizare pornite. Fără acoperire, spune adresa exactă cu voce tare.

Ce înveți din practică, nu din text?

Sufocarea la masă, poziția laterală de siguranță și resuscitarea pediatrică se învață practic. Un curs de la Crucea Roșie, de la SMURD sau de la alte organizații autorizate poate face diferența. Întreabă la Crucea Roșie Harghita, la ISU/SMURD și la APCDT ce cursuri există în zonă. Cere să exersezi pe manechin pentru vârsta copilului tău.

Câteva cuvinte utile în maghiară

În Harghita, mulți părinți și medici vorbesc maghiara. Termeni de bază, ca să te faci înțeles repede (sunt cuvinte uzuale; dacă tipărești fișa, cere unui vorbitor de maghiară să o parcurgă):

Contact

Număr unic de urgență: 112. Contactele detaliate (SMURD, DSP, CAS, DGASPC Harghita) sunt în Anexa 3.

7.12Pubertatea

De ce vorbim despre ea din timp?

Pubertatea aduce schimbări ale corpului, ale stării de spirit și ale nevoilor, la orice adolescent. Informarea simplă și repetată ajută. Surprizele (prima menstruație, schimbările vocii) sperie.

La momentul cercetării nu există un ghid românesc pentru părinți pe acest subiect. Ideile de mai jos sunt orientative și se bazează pe principii internaționale (UNESCO).

Ce poți face?

1. Vorbește înainte de schimbări, cu imagini, povești sociale și exemple concrete, în ritmul copilului.
2. Învață pașii de igienă personală (baie, deodorant, îngrijire în perioada menstruală) cu imagini și exersare. Pentru adolescentele care au nevoie de ajutor, fă un plan clar și respectuos.
3. Asigură intimitate: ușa închisă la baie, haine schimbate în privat, dacă e posibil.
4. Vorbește despre siguranță și prevenirea abuzului: învață numele corecte ale părților corpului, ideea de „corp privat", cine are voie să atingă și când. Spune-i că poate zice „nu" și poate spune unui adult de încredere. Vezi și capitolul 10, secțiunea 10.10, despre siguranța personală.
5. Discută cu medicul (endocrinolog, ginecolog pediatru, neuropediatru) despre pubertate foarte timpurie sau târzie, crize epileptice legate de ciclu, schimbări de medicație în timpul creșterii și durere menstruală.

Ce faci cu deciziile medicale delicate?

Orice măsură medicală legată de pubertate sau menstruație (de exemplu tratamente hormonale) se discută numai cu medicul, cu respectarea drepturilor și a opiniei adolescentului, pe cât posibil. Nu sugerăm nicio măsură ireversibilă. Cadrul legal românesc pentru aceste situații (consimțământ, contracepție, protecție) nu a fost citit din text [DE VERIFICAT: legislația privind consimțământul și contracepția la minori, în Legea nr. 46/2003 și Legea nr. 95/2006; întreabă medicul sau un jurist]. Vezi capitolul 11, despre adolescență și viața adultă.